noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou

TBNT 101
Apocalipsa
În Apocalipsa, titlul Domnul reapare şi subliniază din
nou divinitatea lui Isus, egalitatea lui cu Dumnezeu
Tatăl.
Isus este numit Domnul în 1:5, 1:10, în viziunea de
început, şi la fel, în 11:8, 14:13, 17:14 (Domnul
Domnilor), 19:16 (Domnul Domnilor), 22:21.
În acelaşi timp, în mod consecvent, Dumnezeu Tatăl
este numit Domnul, mai ales în formula vechi
testamentară Domnul Dumnezeu (1:8, 4:8, 11:4 –
Domnul pământului - aici referinţa poate fi şi la Isus,
11:15, 18:8, 19:1, 19:6, 21:22, 22:5-6. În mod caracteristic
în Apocalipsa, de foarte multe ori apare sintagma
scaunul de domnie – al lui Dumnezeu, care este o
referinţă implicită a domniei Sale în întregul Univers.
Totuşi, aşa cum arată 7:17, şi Mielul, adică Hristos, este
aşezat pe acest scaun de domnie (lit.: „în mijlocul
scaunului de domnie”; cf. 22:5, când Hristos vorbeşte de
poziţie divină).
TITLUL DOMNUL ÎN CORPUSUL PAULIN
La prima vedere titlul „domnul” pare comun şi este
folosit în modalităţi standard în cuprinsul epistolelor,
adesea, simplu, prin menţionarea faptului că Isus este
„domnul nostru”. O altă utilizare comună este cea din
secţiunile introductive sau finale ale scrisorilor, unde
apare sub forma „Domnul Isus”, sau „Domnul Isus
Hristos”, sau „Isus Hristos Domnul nostru”, foarte des
alături de numele lui Dumnezeu Tatăl, împreună cu
urări de pace şi har către destinatari (Rom. 1:4,7; 1 Cor.
1:3; 2 Cor. 1:2-3; Gal. 1:3, etc.). O variantă apropiată sunt
salutările în „numele lui Isus Domnul” (1 Cor. 1:2).
Menţionat alături de numele lui Dumnezeu, titlul în
această formă comunică divinitatea lui Isus. Alteori, în
epistole apar expresiile „Isus Hristos Domnul nostru”,
sau simplu „Domnul nostru”, subliniind comuniunea
creştinilor cu Domnul lor şi experienţa comună a