noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou

188 TBNT
METAFORELE LUI PAVEL DESPRE DUHUL SFÂNT
Într-o manieră asemănătoare cu cea a lui Ioan, Pavel se
foloseşte şi el de diverse imagini (metafore) ale Duhului
Sfânt, de perechi de termeni antitetici care pun în
evidenţă calităţile şi specificul persoanei şi acţiunii
Duhului Sfânt. Paragrafele care urmează vor aminti
câteva din cele mai importante metafore şi antiteze
legate de acest subiect.
Metafora arvunei (prima depunere, prima rată)
Această metaforă apare în 2 Corinteni 1:21-22, 5:5,
Efeseni 1:14. Arvuna (arabon, gr.) este un termen
economic care indică o primă plată dintr-un preţ de
ansamblu, mai mare. Ea indică un rol aparte al Duhului
Sfânt. Duhul Sfânt este agentul unei mântuiri depline, o
mântuire care a venit însă doar parţial, până acum.
Termenul include o anumită tensiune teologică:
mântuirea a venit cu adevărat, prin jertfa lui Isus, şi este
primită prin credinţă, ea este exprimată prin lucrarea
Duhului Sfânt şi prin eliberarea de păcat, dar nu este
împlinită total (tensiunea teologică între ,,deja” şi ,,nu
încă”).
Evident, ar trebui lămurită care este partea a doua a
mântuirii, dacă răscumpărarea, iertarea, Duhul şi
naşterea din nou, roada şi călăuzirea Duhului constituie
numai „arvuna”, prima parte. Cea de a doua parte a
mântuirii este transformarea sau învierea trupului uman
la venirea lui Isus, într-un trup de slavă, precum şi viaţa
veşnică propriu-zisă, trăită într-un mediu nou, în
universul transfigurat („un cer nou şi un pământ nou”).
Metafora primului rod
Această metaforă vine din zona agronomiei, a botanicii.
Teologia Duhului Sfânt implică metafora grădinii şi a
copacului care aduce roade, a viţei roditoare, a
smochinului (Isus a avut numeroase parabole din această
zonă de activitate şi, de asemenea, profeţii VT au folosit