noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou

TBNT 259
Tit
În 3:9 Legea este menţionată din nou ca subiect al unor
certuri şi discuţii nefolositoare, care naşte întrebări
nebune şi argumente sofisticate şi complet irelevante
(înşirări de neamuri, hermeneutici bizare asupra
Scripturii). Problematica apare aproape în aceleaşi
cuvinte şi în 2 Tim 2:16-25, şi 1 Tim 1:3-4.
Transformarea de ton arată că discuţiile despre Lege au
degenerat într-o formă de gnosticism care, combinată cu
iudaizarea, lansa o erezie generatoare de pasiuni şi
diviziune în Biserică.
Concluzii despre Pavel şi Lege
Teologia lui Pavel despre Lege este una nuanţată, de tip
rabinic, dar conţine, dincolo de înţelegerea tradiţională
iudaică, o gândire radicalizată prin cunoaşterea lui Isus
Hristos. Urmărind concluziile lui J.D.G. Dunn, se pot
observa următoarele idei generale în epistolele pauline: 78
1. Universalitatea funcţiei de condamnare a Legii. Legea defineşte
păcatul, aduce conştiinţa păcatului, condamnă fărădelegea. O
funcţie asemănătoare o îndeplineşte şi legea conştiinţei în viaţa
popoarelor păgâne. Dumnezeu a închis totul sub neascultare şi
condamnare ca să aibă milă de toţi (Romani).
2. Rol cultural major. Legea biblică a avut un rol cultural major în
viaţa lui Israel. A format poporul, i-a dat identitate, organizare
cultică, principii etice, l-a păstrat până la venirea lui Hristos (iar
prin filtru talmudic şi cabalistic, iudaismul se defineşte prin Lege
până azi).
3. Rol cultural diviziv. Legea şi devotamentul iudeu faţă de Lege a
devenit un zid de separare între iudei şi Neamuri. Pe deoparte,
acest zid a păstrat pe Israel şi identitatea sa. Pe de altă parte,
însă, a creat animozitate şi diviziune între Neamuri şi iudei. Isus
a desfiinţat acest zid. Mai departe, Biserica primară nu a asimilat,
____________
78 J.D.G. Dunn, The Theology of Paul the Apostle (Grand Rapids, MI:
Eerdmans, 1998).