noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou

TBNT 87
tesalonicenilor în Hristos va şi mai mare, când Pavel va
reveni printre tesaloniceni (1:26).
Atenţia lui Pavel se concentrează apoi pe problemele şi
mărturia tesalonicenilor. Îi roagă să fie şi ei vrednici de
evanghelia lui Hristos (1:27), şi lor li s-a dat nu doar să
creadă ci şi să sufere pentru Hristos (1:29). Unitatea în
Hristos a credincioşilor (2:1) trebuie să se bazeze pe
modelul lui Hristos (gândul lui Hristos 2:5; pe Hristos îl
va recunoaşte, în final, toată omenirea, 2:11).
Dedicarea aceasta este evidentă în colaboratorii lui
Pavel, care nu se interesează doar de ale lor, ca cei mai
mulţi, ci de lucrurile lui Hristos (2:21, 30). Tonul devine
din nou autobiografic: Pavel se laudă în Hristos, nu în
legea lui Moise, în credinţa lui Hristos; el a părăsit toate
avantajele neamului său evreiesc ca să îl câştige pe
Hristos (3:3, 7, 8, 9). Vrea să prindă premiul alergării
cereşti, aşa cum şi el a fost prins de Hristos ca premiu
(3:12, 14; imaginea unei duble alergări sportive, cu
premii; chemarea creştină vine din partea lui Dumnezeu,
în Hristos: en Hristo, 3:14). Problema este, din nou,
faptul că mulţi se poartă ca duşmani ai lui Hristos (3:18).
Pre-doxologiile din 4:7 şi 4:19 îl înfăţişează pe Hristos
(en Hristo) ca sursă a păcii creştinilor şi sursă bogată,
slăvită, a binecuvântărilor lui Dumnezeu în nevoile
noastre.
Coloseni
În epistola către coloseni, după introducerile obişnuite
care includ şi menţiuni cu privire la Hristos şi după
cunoscutul imn hristologic închinat Fiului lui Dumnezeu
(1:13-22), Pavel începe să facă afirmaţii teologice
importante, specifice, folosind titlul Hristos. Astfel, se
afirmă limpede că trupul lui Hristos este Biserica (1:24).
Ca şi în Efeseni, şi aici este vorba despre misterul
Neamurilor care este: „Hristos în voi [Neamurile],
nădejdea slavei” (1:26-27; Hristos ca mister al lui
Dumnezeu apare şi în Col. 2:2; 4:3). Fiecare om este