noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou

TBNT 43
TITLUL FIUL OMULUI ÎN IOAN
În evanghelia după Ioan titlul Fiul Omului este mai rar
menţionat decât în evangheliile sinoptice (Ioan se
depărtează de prezentarea istorică şi
favorizează o hristologie „de sus”; el
foloseşte mai des, de exemplu, titlul
Fiul lui Dumnezeu). Totuşi, între
modul lui Ioan de a folosi acest titlu
şi cel al autorilor sinoptice este o
mare asemănare (Isus se numeşte pe
sine Fiul omului, In. 1:51; în 5:27,
6:27, foloseşte intenţionat acest titlu
accentuând conotaţiile lui mesianice,
autoritatea de judecător final a lui
Isus, etc.).
Ioan are şi numeroase contribuţii
proprii, însă. Isus foloseşte titlul în
sensuri noi, care intrigă (In. 6:53, 62;
problema mâncării Fiului omului).
Termenul este citat în contexte în
care comentariul lui Isus şi al lui
Ioan pare să se împletească strâns
(In. 3:13, 14). În ce priveşte
comentariile, Ioan are şi umorul de a
înregistra întrebările poporului pe
această temă: „Noi am auzit din
Tranziţia
istorică şi
teologică
observată în
titlurile lui
Isus este o
mărturie a
întrupării lui
în istorie. El
a devenit
om, a primit
numele Isus
şi a fost
numit
Hristosul,
Fiul lui
Dumnezeu,
încărcând
titlurile cu o
nouă
semnificaţie.
Lege că Hristosul rămâne în veac; cum dar zici Tu că Fiul
omului trebuie să fie înălţat? Cine este acest Fiu al
omului?” (In. 12:34; cf. 8:28).
Printre sensurile subliniate în mod caracteristic de
Ioan mai sunt şi altele. În Ioan 1:51 apare viziunea scării
lui Iacov (Iacov a văzut pe Fiul Omului, preexistenţa
Fiului Omului). Capitolul 6 este plin de ziceri legate de
Fiul Omului şi semnificaţia cinei mesianice, a hrănirii în
pustie. Fiul Omului apare în dialogul cu evreii (8:28) se
pare că face o referire la moartea Lui, felul în care moare