noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou

TBNT 269
Luca 9:27. Textele spun că Judecata vine imediat,
repede. Despre care Judecată asupra lui Israel este
vorba: despre una finală sau despre una intermediară? Şi
una şi alta.
Se observă că în Evangheliile sinoptice apare o
eshatologie nerealizată: rămâne de aşteptat venirea
Fiului omului a doua oară, ca judecător. A doua venire nu
este însă un termen care se găseşte în NT (este vorba de
o altă venire decât cea a întrupării). Se foloseşte însă
termenul parousia, epifaneia, apocalypsis, adică arătare,
venire, ivire, descoperire (cf. 1-2 Tesaloniceni). Venirea
Fiului Omului este vestită prin: semne în cer şi pe
pământ, războaie, foamete, persecuţie, cutremure (Matei
24, Marcu 13:7-9, Luca 21:10- 12), profeţi falşi (Marcu
13:6-22). O degenerare a mediului (Luca 21:8), o situaţie
de criză. Totuşi, semnul venirii este mai ales predicarea
Evangheliei la toate popoarele (Matei 24:14, 26:13,
Marcu 13:10, 14:9). Sunt semne în cer: întunecare
soarelui şi a lunii, stele care cad (Matei 24:29-30, Marcu
13:24-26, Luca 21:25- 26). Urâciunea pustiirii în Locul
Prea-Sfânt (Luca 21:21) are o perspectivă dublă, un viitor
apropiat şi un viitor depărtat. În evangheliile sinoptice
eschatonul nu este un eschaton realizat.
Evanghelia după Ioan
Eshatologia lui Ioan este un exemplu clasic de
eshatologie realizată. În evanghelie, Ioan nu dă mult loc
discursurilor apocaliptice despre viitor ci mai ales
afirmării (confirmării) prezenţei sfârşitului, atunci şi
acolo, prin Isus, în Israel.
De exemplu, Ioan 15 vorbeşte despre o rămânere în
prezent, în Isus. Duhul Sfânt le va da ucenicilor ce să
spună. Vorbeşte şi despre persecuţie, timpul sfârşitului a
şi venit. Vorbeşte despre viaţa veşnică foarte mult.
În ce priveşte judecata, într-un anume sens, ea are loc
în prezent: 3:18, 12:31. Există însă şi o venire viitoare: