noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou
noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou
noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
242 TBNT<br />
adăugându-se psuchikos (sufletesc, firesc, nespiritual),<br />
precum <strong>şi</strong> voinţă – dorinţă (thelema, boule), dorinţă –<br />
poftă (epithumia), suferinţă (pathos), cf. Coloseni 3:23,<br />
Efeseni 6:6, Filipeni 1:27, 2:2b), iar în legătură cu<br />
pneuma, apare des termenul pneumatikos - duhovnicesc.<br />
În general, Pavel nu suprapune cele două noţiuni, psuche<br />
(emoţii) cu pneuma (parte etică, spirituală, în legătură cu<br />
Dumnezeu).<br />
Sufletul, psuche, se poate referi la întreg omul în<br />
ansamblul său (Romani 13:1, 1 Corinteni 2:14, 1<br />
Tesaloniceni 5:23, Romani 11:3, Filipeni 2:30, unde<br />
psuche înseamnă <strong>şi</strong> viaţă <strong>şi</strong> suflet). Locul <strong>şi</strong> lucrarea<br />
Duhu<strong>lui</strong> sunt prezentate cu precădere în 1 <strong>şi</strong> 2 Corinteni.<br />
În 1 Corinteni 2:6 este vorba despre înţelepciunea<br />
duhovnicească pe care o avem în noi, iar în 2:10-11,<br />
despre felul în care această înţelepciune este<br />
manifestată. În 1 Corinteni 15:45: Domnul Isus este<br />
singurul care poate da viaţă duhovnicească. 1 Corinteni<br />
16:18 face distincţie între duhul <strong>lui</strong> Pavel, ,,duhul meu”,<br />
<strong>şi</strong> ,,duhul vostru”, adică duhul corintenilor. În pasaje cum<br />
sunt 2 Corinteni 2:13, 7:13, duhul omu<strong>lui</strong> e tratat ca<br />
sediul personalităţii omu<strong>lui</strong>. În pasajele din 2 Corinteni<br />
7:1, 1 Corinteni 7:34: duhul omu<strong>lui</strong> e tot una cu<br />
personalitatea <strong>lui</strong> <strong>şi</strong> de aceea trebuie păstrat curat, căci<br />
altfel se poate întina.<br />
Inimă, kar<strong>dia</strong>, este un termen folosit de Pavel, <strong>şi</strong> în VT<br />
– de asemeni, cu referire la gândurile omu<strong>lui</strong> sau la<br />
personalitatea <strong>şi</strong> emoţiile omu<strong>lui</strong>. De exemplu, în Romani<br />
1:21 inima primeşte un epitet – „inima fără pricepere”. În<br />
Romani 1:24: poftele trupeşti se nasc în inimă; în Romani<br />
6:17: inima poate fi ascultătoare sau neascultătoare, în<br />
Romani 10:10: cu inima crezi; în 1 Corinteni 4:5, 7:37:<br />
inima este voinţa omu<strong>lui</strong> sau sediul planurilor omu<strong>lui</strong>. În<br />
2 Corinteni 3:3 inima este centrul vieţii; în 7:2: inima<br />
este sediul afecţiunii, al sentimentelor, al milei. Galateni<br />
4:6 arată că Duhul este trimis în inimă. În Efeseni 3:17<br />
Hristos vine în inima omu<strong>lui</strong> prin credinţă. În Coloseni