noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou

104 TBNT
Corespondenţa corinteană (1-2 Corinteni)
1-2 Corinteni vin cu setul lor de referinţe legate de titlul
Domnul, dintre care unele reflectă uzanţele amintite (de
exemplu, apar des expresiile „Domnul nostru Isus
Hristos”; „în Domnul”, etc.). În afară de acestea, câteva
referinţe atrag atenţia în mod special prin semnificaţia
lor. De exemplu, 1 Corinteni 1:7 menţionează „arătarea
(adică revelarea, apocalupsis) Domnului nostru Isus
Hristos”, făcând ca referinţa să vorbească despre preexistenţa
domniei lui Isus. Tabloul sugerat este, întradevăr,
apocaliptic, deoarece 1:8 vorbeşte de „ziua
Domnului nostru Isus Hristos”, care nu poate fi decât
ziua revenirii lui, ziua judecăţii (cf. 5:5; 2 Cor. 1:7; în
limbajul VT, „ziua Domnului” sau „ziua aceea” se referă
la ziua judecăţii). În 1:31 (cf. Ieremia 9:23-24) i se
atribuie, din nou, lui Isus, conotaţiile vechi testamentare
ale titlului „Domnul” şi, la fel, şi 2:16 (cf. şi 2 Cor. 10:17).
Asocierea Domnului Isus la textele VT în care Dumnezeu
(Tatăl – sau Sf. Treime) sunt principalul subiect, este o
temă importantă în NT, recurentă în toate epistolele
pauline (cf. şi expresiile „în numele Domnului Isus
Hristos”, ca în 1 Cor. 6:11).
Teologia lucrărilor Domnului apare în 1 Corinteni 3:5
când se arată că Domnul dă fiecăruia daruri, chemări de
slujire. Ideea este reluată în 1 Corinteni 12:5, unde se
spune că sunt felurite slujbe, dar acelaşi Domn. Domnia
lui Hristos, unică în tot universul (1 Cor. 8:6; cf. Ef. 4:5;
Filip. 2:5-11), are în răspundere toate slujirile (cf. 1 Cor.
12:4-6, Duhul dă daruri, Tatăl planifică şi proiectează,
Domnul – Fiul conduce lucrările şi slujirile, împlinirea
planurilor). 55 Unul din lucrurile interesante din 1
____________
55 Textul este de importanţă majoră pentru teologia trinitară a NT,
a lui Pavel – în speţă. În sine, reprezintă un fel de „fişă a postului”
pentru Sfânta Treime, o descriere a manifestărilor specifice ale
celor trei persoane divine, sau a domeniilor în care se manifestă cu
precădere.