noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou

278 TBNT
secretar de al lui. În 3:8 se afirmă clar că nu se ştie când
vine Domnul (problemă adiacentă: cine ca fi salvat? ce
înseamnă ,,luaţi” sau ,,lăsaţi”? salvaţi sau luaţi de ape, ca
în vremea lui Noe?).
IUDA DESPRE ESHATOLOGIE
Epistola lui Iuda se aseamănă cu 2 Petru dar este mult
mai scurtă, aproximativ jumătate din Epistola lui Petru.
1:5-9 ieşirea din Egipt ca imagine pentru zilele din urmă.
Ordinea recapitulării pedepselor exemplare este diferită
de ordinea aceloraşi argumente în 2 Petru (îngeri, Noe,
Sodoma). Este foarte posibil ca 2 Petru şi Iuda să facă
parte dintr-o predicare obişnuită în vremea respectivă,
din partea apostolilor, dintr-un fond comun de predicare,
un îndemn la aşteptarea venirii Domnului şi la
delimitarea de credincioşii prefăcuţi, de imoralitate, un
îndemn la sfinţire, la încurajare în mijlocul persecuţiilor.
Apocalipsa despre eshatologie
În capitolul 1 Domnul Isus este prezentat într-o stare
slăvită. El este om deplin dar este îmbrăcat şi pătruns de
o glorie dumnezeiască. Este prezentat ca Isus cel slăvit
care conduce Biserica (în acelaşi timp, în Apocalipsa este
evident transferul de limbaj divin: limbajul folosit pentru
descrierea lui Dumnezeu Tatăl, este în cele din urmă
folosit cu privire la Isus – de exemplu, titlul „alfa şi
omega”).
SUPORTUL LITERAR
Imaginea de bază a schemei după care se desfăşoară
Apocalipsa este că o slujbă cerească, în Templul ceresc,
aduce prin momentele ei judecata pământului. Un număr
de îngeri din locurile cereşti se închină lui Dumnezeu,
împreună cu cei 24 de bătrâni şi alte făpturi, şi în timpul
acestei închinări se realizează diversele acţiuni de
pedepsire a oamenilor necredincioşi, a îngerilor căzuţi,
etc. Cu alte cuvinte, istoria pământului şi etapele ei ţin