noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou

TBNT 77
despre Hristos şi îi aparţine lui Hristos (vine de la el).
Ioan aduce mărturia lui Isus Hristos (1:2), prezentat,
dimpreună cu saluturile sale, printr-o conglomerat de
titluri (1:5; 4-5 au un conţinut trinitar, referindu-se la
Tatăl, care este din veşnicie, la Duhul – prin simbolul
celor 7 duhuri, şi la Hristos, martor credincios, domnul
împăraţilor, etc.).
În prezentarea lui Ioan şi a situaţiei lui, se arată
autoritatea mărturiei lui Ioan: el este părtaş la necazul
fraţilor săi, la împărăţia (lui Dumnezeu), şi la răbdarea
(perseverenţa) lui Hristos (1:9).
Titlul Hristos este subliniat ca atare în 11:15, Isus
fiind Hristosul Domnului nostru (al lui Dumnezeu), care
îşi ia domnia în stăpânire. Similar în 12:10, în cântarea
de victorie a sfinţilor biruitori asupra Diavolului.
Hristosul este prezentat politic, ca domn, ca rege biruitor.
Acest cântec, cântat în ceruri după înfrângerea
Diavolului afirmă din nou venirea stăpânirii Hristosului
lui Dumnezeu (he basileia tou theou hemon kai he exousia
tou Christou autou).
În final, capitolul 20 aduce în prim plan domnia lui
Hristos împreună cu cei credincioşi în timpul mileniului
(sau miilor de ani, gr. chilia ete; 20:4-6); aici apar, din
nou, conotaţii politice.
Cartea se încheie cu o doxologie – rugăciune care
aminteşte din nou numele lui Hristos.
Apocalipsa afirmă astfel şi numele devenit clasic al lui
Isus (Isus Hristos) cât şi funcţia mesianică de
reprezentat (Hristos) al lui Dumnezeu şi al omenirii care
va împărăţi în veci.
TITLUL HRISTOS ÎN EPISTOLELE PAULINE
În epistolele lui Pavel titlul Hristos apare în formulele
clasice Isus Hristos şi Hristos Isus (cea de a doua plasând
un accent mai mare pe identitatea mesianică), sau
simplu: Hristos, ori – ceea ce devine sursă de teologie
specifică – în combinaţie cu alte titluri (domn, mântuitor,