noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou

TBNT 91
doar un reprezentant pe pământ al omenirii, dar şi unul
în cer, în templul ceresc).
În Evrei 6:1 se observă că în Hristos există două
niveluri de învăţătură: al învăţăturilor începătoare
(principiile, abc-ul) şi al învăţăturii adânci, mature,
desăvârşite. Evrei 13:8 afirmă constanţa, continuitatea
lui Hristos (El este „ieri şi azi acelaşi, şi în veci”).
Un text aparte este Evrei 11:26 care afirmă că Moise a
considerat ocara lui Hristos mai de preţ decât bogăţiile
Egiptului. Se afirmă, astfel, că Moise avea o bună
înţelegere despre venirea lui Mesia şi că o preţuia în chip
deosebit, fiind convins că formarea lui Israel şi legile de
pe Sinai aveau să fie de importanţă majoră în venirea lui
Mesia (sau, poate fi reţinută şi ideea că, aici, Moise a
considerat bogăţiile Egiptului mai prejos de chemarea
mesianică de a fi un eliberator al lui Israel, un mesia care
îl prefigurează pe adevăratul Mesia).
Cartea se încheie cu o rugăciune în care apare, din
nou, numele Hristos, prin care (dia Hristou) putem lucra
ceea ce este plăcut lui Dumnezeu (13:21).
Pe ansamblu, în Evrei este impresionată lectura
eternă şi divină a lucrării lui Hristos.
Epistola lui Iacov reţine doar două referinţe la titlul
Hristos, ambele in stil clasic epistolar (Iacov, rob al lui
Hristos, 1:1; credinţa lui Isus Hristos, 2:1). Şi epistola lui
Iuda are un stil asemănător (cf. 1:1), în timp ce
accentuează totuşi titlul în forma Isus Hristos Domnul
nostru (1:4, 17, 21, 22).
După epistola către evrei însă doar corespondenţa
petrină mai vine cu o serie bogată de referinţe despre
titlul Hristos. Există şi aici referinţele comune, epistolare
(1 Pt.1:1; 5:10, 14; 2 Pt. 1:1; 3:18). În afară de acestea
apar multe formulări teologice interesante. Credinţa
noastră va fi arătată, slăvită şi onorată, la „arătarea lui
Isus Hristos” (en apokalupsei Iesou Hristou, 1:7, 13).
Duhul lui Hristos le-a descoperit profeţilor despre
suferinţa lui Hristos pe cruce (1:11). Sângele lui Hristos