noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou

210 TBNT
şi a darurilor spirituale, înţelegerea învierii şi destinului
omenirii salvate, comparaţia legământului nou cu
legământul cel vechi de pe Sinai (comparaţia apostolilor
cu Moise), avertizări contra naivităţii religioase şi a
imaturităţii în credinţă.
Tema înfierii, caracteristică epistolelor către romani şi
galateni, nu apare aici, dar accentul pe înnoirea
interioară a creştinului prin prezenţa şi lucrarea Duhului
Sfânt este clar prin faptul că Duhul Sfânt aflat în creştin
îi dă înţelepciune, îl locuieşte ca pe un Templu sfânt, îi dă
libertate şi autoritate, putere şi siguranţă cu privire la
destinul său, îl îndeamnă să trăiască în sfinţenie.
GALATENI
În această scrisoare Pavel îi ceartă pe credincioşii din
Galatia pentru îndepărtarea lor de evanghelia adevărată
şi îi confruntă pe iudaizanţi. Pavel încearcă să le arate
Galatenilor că nu pot amesteca viaţa prin Duhul şi prin
credinţă în Hristos cu viaţa bazată pe ascultarea Legii.
Întoarcerea la Legea de pe Sinai nu le aduce nici un
avantaj, ci, dimpotrivă, îi face să cadă din har, le
stârneşte pornirile firii la păcat şi ceartă, la dispreţ unii
faţă de alţii şi la diviziuni. Doar Duhul Sfânt îi învaţă să
trăiască în unitate şi sfinţenie şi le dă puterea de a face
acest lucru.
3, Legea, credinţa în Isus, şi viaţa nouă în Duhul
Capitolul 3 este capitolul interpelării directe a
galatenilor, cu privire la schimbare gândirii lor. Pavel
face câteva precizări importante: Duhul – ale cărui roade
ei nu le negau, a fost primit prin credinţă în Hristos, nu
prin faptele Legii (Galateni 3:2). Ca urmare, nu avea nici
un sens să se întoarcă la Legea care nu a putut să le
aducă darul Duhului şi, cu atât mai puţin era în stare să
le aducă perfecţionarea acestui dar.
Demonstraţia acestei neputinţe este întregită de
întrebarea retorică din Galateni 3:3, unde Pavel arată că