noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou

TBNT 41
vine pe norii cerului şi se înfăţişează înaintea tronului lui
Dumnezeu, unde primeşte domnie veşnică peste toate
naţiunile pământului. În Daniel 8:17 se schimbă
registrul şi Daniel însuşi este numit fiu al omului. Fiul
Omului cu conţinut reprezentativ apare şi în 1 Enoh, 4
Ezra, cărţi vechi, o colecţie de scrieri apocrife intertestamentale.
În concluzie, Fiul Omului ar putea
însemna uneori, în VT, o simplă referinţă la un om (mai
ales în cadrul unei viziuni), o declaraţie generică de
indentitate (suntem „oameni”, „fii ai oamenilor”), sau o
subliniere a identităţii vorbitorului (adică ,,acest fiul al
omului”, nu o altă persoană). În acelaşi timp, în mod clar,
termenul reprezintă un titlu mesianic cu conotaţii
apocaliptice.
TITLUL FIUL OMULUI ÎN EVANGHELIILE SINOPTICE
Cu privire la titlul Fiul omului, în evangheliile sinoptice,
conform observaţiilor lui Marshall, se pot identifica trei
tipuri diferite de referinţe.
Grupa A – reprezintă categoria de pasaje care se
referă la lucrarea şi activitatea pământească a lui Isus.
De exemplu, în Marcu 2:10, 2:28 apare cu înţeles
mesianic. În Luca 7:34, Isus se descrie pe sine, facând
comparaţie între El şi Ioan Botezătorul (Fiul omului,
Isus, s-a identificat cu oamenii, în timp ce Ioan trăia ca
un nazireu, despărţit de oameni; sfinţenia lui Isus se
manifesta prin cumpătare, nu prin restricţii, prin regim
alimentar). Luca 9:58 se referă la lucrarea pământească
a lui Isus, la stilul Său de viaţă, de predicator pelerin. În
Luca 19:10, Isus îşi descrie singur scopul misiunii Sale
pământeşti.
Grupa B – reprezintă categoria de pasaje în care titlul
Fiul Omului se foloseşte cu privire la suferinţa, moartea
şi învierea lui Isus. Exemple: Marcu 8:31, 10:45, 14:21,
41.
Grupa C – reprezintă categoria de pasaje în care titlul
se referă la înălţarea în glorie a lui Isus, la revenirea Sa