noul testament şi accentele lui teologice - obinfonet: dia logou

TBNT 271
Epoca prezentă este până de la prima venire a lui
Hristos, moarte şi înviere, până la cea de a doua venire;
iar veacul viitor este de la a doua venire (apariţia pe nori
a Domnului Isus) încolo. Veacul de acum conţine
prezentul şi tot ce se întâmplă între cele două veniri ale
lui Isus. Prezentarea concepţiei eshatologice este
contextualizată în contextul fiecărei scrisori sau epistole.
Epistolele care vorbesc despre veacul viitor sunt: Romani,
1-2 Corinteni, 1-2 Tesaloniceni, 1-2 Timotei.
1 -2 TESALONICENI
1 Tesaloniceni 4:1-5:11. Contextul bisericii confruntarea
cu erezia că Domnul a şi venit deja şi că credincioşii nu
vor mai muri. Întristarea că pentru cei morţi nu mai este
nici o speranţă. Pavel le spune că venirea Domnului are
loc pe neaşteptat şi duce la învierea celor morţi şi
transformarea celor vii (în această ordine). În 4:15,16,17
apare conceptul biblic despre răpire sau ridicare forţată
la cer, ca să îl întâmpinăm în aer, pe nori, pe Isus. Pavel
nu vorbeşte despre necazul cel mare, etc., care de obicei
însoţesc conceptul modern despre răpire. Este conceptul
modern despre răpire unul biblic? În 5:1 Pavel refuză să
vorbească despre perioade concepţia lui Pavel subliniază
surpriza şi caracterul neaşteptat. 5:1 ar putea include şi
perspectiva dispensaţionalistă, dar cu multă imaginaţie.
De fapt, totuşi, Pavel se concentrează în 1 Tesaloniceni
asupra evenimentului venirii propriu-zise a Domnului, ca
să îi încurajeze pe ucenici.
2 Tesaloniceni reia discuţia despre venirea Domnului
şi pomeneşte de Ziua Domnului (cf. Amos). Se arată şi
învăţătura ereziei în 2:2, conform căreia unii credeau că
Ziua Domnului a şi venit şi, de aceea, începeau să
trăiască în neorânduială (lene, lipsă de orientare, chiar
lipsă de sfinţenie). În 2:8 este pomenită venirea omului
nelegiuirii, a împotrivitorului, a adversarului, a celui ce
este fiul distrugerii (Antihristul este un titlu folosită de
Ioan). Nu se spune nimic despre originea lui. În esenţă,