Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Cu toate că supravegherea activităţii judecătoreşti cere o reglementare<br />
care să fie în conformitate cu toate principiile procesuale, totuşi influenţa<br />
cea mai nemijlocită asupra metodelor de supraveghere ale procuraturii<br />
în acest domeniu este exercitată de independenţa judecătorilor şi<br />
supunerea lor numai faţă de legi, de principiul contradictorialităţii, care<br />
întruneşte dreptul de apărare şi egalitatea părţilor, precum şi de forma<br />
specifică în care hotărîrile judecătoreşti pot fi modificate prin procedura<br />
căilor de atac.<br />
Toate aceste principii şi formele procesuale determinate de ele imprimă<br />
un caracter specific supravegherii legalităţii exercitate asupra activităţii<br />
judecătoreşti, prin care aceasta diferă de celelalte ramuri ale supravegherii<br />
legalităţii. Totuşi această particularitate a acestei ramuri d.e<br />
supraveghere nu este ceva substanţial, ea nu pătrunde atît de adînc ca<br />
să schimbe însuşi caracterul activităţii procuraturii, care rămîne o activitate<br />
de supraveghere a legalităţii. Scopul şi metoda fundamentală a supravegherii<br />
legalităţii rămîn neschimbate, ceea ce s-a schimbat sînt numai<br />
formele de manifestare, mijloacele de realizare. Aceste particularităţi<br />
sînt importante numai prin faptul că ele ne obligă să deosebim diferitele<br />
ramuri ale supravegherii legalităţii.<br />
Deci, supravegherea generală a legalităţii şi supravegherea legalităţii<br />
referitoare la activitatea judecătorească sînt două ramuri distincte în cadrul<br />
supravegherii legalităţii, avînd mijloace de realizare proprii. Aceasta<br />
însă nu exclude ca ele să aibă si mijloace comune. De ex. contactul cu<br />
masele populaţiei este o sursă deopotrivă de preţioasă în toate ramurile<br />
de activitate ale procuraturii.<br />
* *<br />
Raporturile reciproce dintre subiectele procesului le găsim fundamentate<br />
în cadrul principiului contradictorialităţii. Astfel, dreptul rezolvării<br />
litigiului dintre părţi, ca şi dreptul conducerii procesului, revine instanţei<br />
de judecată, care este datoare să supună dezbaterii în faţa părţilor toate<br />
problemele care urmează să fie rezolvate prin hotărîrea instanţei. Părţile<br />
pot să se adreseze instanţei cu cereri şi concluzii în legătură cu toate<br />
chestiunile de fapt sau de drept ale cauzei, iar instanţa are un rol activ<br />
şi este obligată să urmărească adevărul obiectiv. Procurorul •— organ al<br />
supravegherii legalităţii — are situaţia de parte în proces şi are drepturi<br />
egale cu celelalte părţi ale procesului, totuşi el exercită supravegherea<br />
legalităţii asupra tuturor subiectelor procesului. Aceasta nu contrazice<br />
principiului egalităţii în drepturi a părţilor, deoarece oricare subiect al<br />
procesului exercită totodată şi un control asupra activităţii tuturor celorlalte<br />
subiecte ale procesului.<br />
Cu toate că situaţia procesuală a procurorului în ceea ce priveşte manifestarea<br />
sa exterioară este identică cu cea a părţilor, totuşi atribuţiile<br />
sale, c'a organ al supravegherii legalităţii, influenţează în mod esenţial<br />
rolul procesual al procurorului: a) Procurorul desfăşoară o activitate pentru<br />
asigurarea legalităţii prin descoperirea adevărului obiectiv. Legalitatea<br />
şi adevărul obiectiv sînt acele puncte de reper după care se orien-
Change language