Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Varlaarn foloseşte numeroase cuvinte de origine latină sau expresii<br />
compuse cu demente latine, care astăzi sînt total dispărute sau mai există<br />
în arii izolate, ca arhaisme, sau care s-au păstrat cu alte sensuri: alalţi<br />
(f. 1 r°) „ceilalţi", [3pl. grăia] ande-sine (f. 141 v°) „ei între ei, între sine",<br />
ascultoi (f. 309 r° — de 3 ori) „ascultători", aşeaş (f. III r°) „astfel", căci<br />
că (f. III r°) „pentru că; deoarece", să cerce (f. 378 v°) „să caute", chiar<br />
(f. 226 v°, f. 278 v° etc.) „clar", cineş (î. III r°) „fiecare", ctndai (f. 39 r°)<br />
„cîndva; poate", cursără (11/33 v°) „alergară", 3 sg. să caste (f. 275 r°)<br />
„să trăiască", despuitoriul (f. 379 r°) „stăpînitorul", să va dezveaşte (f.<br />
97 v°), „se va dezbrăca", dumnedzoe (Il/f. 62 r°) „zeiţă", flămînâiunea<br />
ii. 251 v°) „foamea",âudeţ (11/34 r°) „judecător", pr-ins (f. II v°) „pe el,<br />
pe dînsul". spr-ins (f. 167 v°) „spre el, spre dânsul", inmă (11/27 v°)<br />
„mamă", 3 sg. învise (f. 79 r°) „învie", mai (f, 3 r°) „mai mult", mainte<br />
(f. II r°) „mai nainte", mişel (Il/f 99 r°) „sărac, nenorocit" (cf. sărac, pe<br />
aceeaşi pagină), nice dănăoară (f. 101 v°, f, 78 r°) „niciodată", cu nus<br />
(f. 22 v°) „cu dînsul", imperat. pasi (II/f. 32 r°: scoală şi pasi!) „mergi,<br />
pleacă, du-te", să (f. II r°) „dacă", săvai că (f. III r°) „măcar că", 3 sg.<br />
să şerbască (II/, 1 v°) „să servească", şerbul (Il/f. 2 v°) „robul, sclavul",<br />
tind ... tind ... (f. 63 r°) ,,ba ... ba acum ... acum ...", pl, tunure (f. 379 v°)<br />
„tunete", virtucoşii (f. 298 r°) „cei puternici" etc. Majoritatea acestor cuvinte<br />
sau sensuri sînt curente în epoca respectivă.<br />
A se vedea si listele sumare din N. CARTOJAN, Ist. lit. romine<br />
vechi, II, 194*2, p. 111—112; FL. MUREŞANU, Cazania<br />
lui Varlaarn, 1944, p. 111.<br />
Mitropolitul moldovean s-a debarasat de majoritatea slavonismielor<br />
bisericeşti, curente în cărţile religioase romineşti din secolul XVI (tipărituri<br />
şi manuscrise) şi în primele decenii ale secolului XVII (manuscrise).<br />
N. Cartojan remarcă just că aceste elemente slave „se întîlnesc rar, la distanţe<br />
mari" şi că, „înţelese într-o vreme cînd cultul divin se săvîrşea în<br />
limba slavă 9 , ele dau azi scrisului său un uşor caracter arhaic, mai ales<br />
că ele se împerechează uneori cu elemente latine, azi dispărute din circulaţia<br />
limbii" 10 .<br />
Iată citeva slavonisme obişnuite şi mai tîrziu, fixate în limbă (unele<br />
cu structura fonetică simplificată): gen. pl. bezdnelor (f. 198 i*°), blagoslovită<br />
(f. II v°) „binecuvîntată", boiarin (f. 379 v°) „boier" cu pl. (art.)<br />
boiarii (II/f. 16 v°), 3 pl. bueciră (f. 347 V) ,,rodiră din belşug (holdele)"<br />
etc.<br />
Iată acum unele slavonisme curente în limba literaturii eclesiastice a<br />
vremii, dar care mai tîrziu au dispărut din limba romînă: blagocestiv<br />
(f. III v°) „evlavios, pios", bodzii (II/f. 17 r°) „zeii", ciudesa (ari; f.<br />
167 r°) „minunea,", cu pl.ciudese (f. 171 v°), isţeleniia (f. b v°) „vindecarea",<br />
au isţelit (f. 175 v°) „au vindecat", liubovul (U/t 16 r° „iubirea"<br />
măceniia (II?f. 16 r°) „suferinţa", oblastiia (Il/f. 16 v°) „ţinutul, ţara",<br />
oteţi (f. 2 v°) „părinţi (în sensul bisericesc)", 3 pl. răpştiia (f. 378 v°)<br />
10<br />
9<br />
Recte: slavonă bisericească. L. O.<br />
N. Cartojan, Ist. lit. romine vechi, II, 1942, p. 111.
Change language