1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

Interpreţii sint recrutaţi dintre tinerii profesori şi fii de negustori braşoveni.
Fireşte că nu poate lipsi Emilian. bl joacă in cele mai multe piese.
£ frecvent apoi un oarecare Niavrea, numele căruia il întilnim mereu in
spectacolele de diletanţi de la Braşov, începînd cu 1838, — Ucenescu, elevul
lui Anton Pann (el va fi cîntat în vodeviluri); dascălii Cioflec şi Belissimus.
Fluştureanu, Orghidan, Verzea, Popea sînt cunoscute nume braşovene.
In Robert şeful bandiţilor, rolul principal e jucat de un oarecare
Raţ. O grea problemă trebuie să fi fost găsirea de interprete pentru rolurile
femenine. Gazeta Transilvaniei nu dă, în cronicele ei, nume de femei. Pe
afişele din colecţia Trausch întîlnim însă pe „Rozalia" şi „Şarlota". Să fie,
oare cea dinţii identică cu Rozalia care a jucat, în 1847, în Regulus şi
în ansamblul lui Farkas? E posibil. In acest caz, se pare că ea s-a
stabilit la Braşov.
Ansamblul pare a fi destul de bine închegat. Numai astfel a putut
să atingă realizări aşa de serioase. Emilian a compus şi un „Cadril al
diletanţilor". Grupul acestor tineri — veseli ca toţi tinerii — trebuie să
se fi remarcat deci şi pe la balurile Reuniunii, in primele rînduri.
Calitatea spectacolelor? Emilian ne spune, în această privinţă, următoarele:
„Executarea pieselor a succes, spre deplina mulţumire nu numai a
publicului romin, dar şi a streinilor, care au cercetat teatrul romînesc, şi încă
nu în număr mic. Pe timpul băilor, veneau delà Vâlcele (Elôpatak) oaspeţi,
veniţi de pe la Bucureşti, care oaspeţi ne-au dat verdictul în favorul micii
trupe, zicînd că mai bine joacă decit diletanţii din Bucureşti. Explicând însă
că aceşti sînt într-adevăr numai diletanţi, iară nu actori de profesiune, ca
cei din Bucureşti (E vorba de trupa lui C. Caragiale), uimirea oasipeţilor
a fost cu atît mai mare." 66
Gazeta Transilvaniei e ceva mai zgîrcită în aprecierile ei. In toamna
lui 1852, Gh. Bariţiu era plecat, în marea lui călătorie din Occident. La
întoarcere, va îi avut apoi multă bătaie de cap cu punerea pe roate a fabricii
de hîrtie de la Zărneşti, al cărei codirector va deveni. G. Munteanu,
celălalt colaborator permanent al Gazetei, va fi fost şi el ocupat peste
măsură cu gimnaziul, a cărui răspundere o avea. Iaeob Mureşanu de abia
biruia cu redacţia celor două foi braşovene. De altfel, de la condeiul lui sec,
pedant, nici nu ne putem aştepta la mare ilucru. Acest important moment
al teatrului braşovean n-a avut deci norocul unui cronicar priceput, care
sa ne îi păstrat o oglindă fidelă a lui şi să fi ajutat pe interpreţi în jocul
lor. Dar e probabil că o cronică dra|matică mai dezvoltată ar fi avut de
furcă şi cu cenzura iui Bach. Cum să admită ea comentarea lui Angelo
sau a Hoţilor?
Sprijinul cel mai serios al interpreţilor trebuie să fi venit de la Emilian,
care a văzut teatru serios la Viena şi Bucureşti. Cum se pricepea la
arhitectură, artele plastice, muzică şi dans, putea îndeplini foarte bine
funcţiunea de regizor.
Şi, totuşi, Gazeta Transilvaniei, dă cîteva informaţii şi comentarii
asupra acestor spectacole, pe care nu le putem trece cu vederea,
6 :
Ibid., p. 14.