1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

ei către Pavel Daczo, Isabella, subliniind că „...voim să păstrăm pe
acei credincioşi ai noştri juzi şi sfatul şi toată obştea oraşului nostru
Braşov în slobozeniile şi drepturile sale hărăzite lor de cucernicii regi ai
Ungariei... împotriva oricăror încălcători ale acestora, pentru statornicirea
liniştii şi păcii publice... ", îi porunceşte să plece luni după duminica
Letare (29 martie) la Braşov, pentru ca ,, ...stînd, dimpreună cu
juraţii sus-zisului oraş Braşov în scaun de judecată [în pricina] pomenitului
Gheorghe blănarul, să ţină judecată ..." şi să nu ptlece „ ... pînă
cînd, după ce sentinţa va fi pronunţată de voi, nu veţi cere executarea
[ei] ..." şi pînă ce turburătorului păcii şi liniştei publice şi dătătorului
la răzvrătire împotriva conducerii* nu i se va tăia capul..." 55 (sublinierea
noastră, S. G.).
Din cele arătate, rezultă că „răzvrătirea" lui Gheorghe blănarul. prezenta
un mare pericol pentru conducerea oligarhică a oraşului,. dar că
aceasta s-a dovedit a fi în stare să-i preîntîmpine urmările. E posibil,
deşi nu avem dovezi peremptorii, ca această încercare de răzvrătire să fi
fost cunoscută de la început şi chiar sprijinită de Isabella, dar că, in faţa
eşecului ei, a fugii juzilor „străini" şi a arestării lui Gheorghe blănarul,
ea să fi intervenit printr-o hotărîre radicală în favoarea oligarhiei braşovene.
La 28 martie Pavel Daczo soseşte la Braşov cu scrisoarea reginei
Isabella 56 . Conducerea oraşului îl întîmpină cordial, pregătindu-i mese bogate
şi daruri, între care şi o cupă de argint în valoare de 17 florini 12 1 / 2
aspri 57 . Conducerea oraşului trimisese în prealabil la regina Isabella
pe notarul ei cu daruri (mirodenii, peşte, lămîi, cupe de argint, covoare,
etc.) pentru regină şi marii demnitari: Ioan Bornemisza, Fr. Kendi, cancelarul
Csâki şi alţii 58 . Rezultatele acestei acţiuni s-au făcut imediat simţite:
Gheorghe blănarul a fost condamnat la moarte şi totul pregătit pentru
execuţie. Intervine însă un factor nou, pe care Ostermayer îl designează
cu următoarele cuvinte: „ ... deoarece amîndouă, [atît] întreaga obşte, cît
şi provincia s-au rugat cu stăruinţă pentru dînsul, [execuţia] a fost amînată
pentru a se cere din nou părerea reginei.. ," 59 . Explicaţia laconică
a amînării execuţiei, despuiată de adevăratul ei cuprins, este redusă de
cronicar la cuvintele „rugămintea obştii şi a provinciei". înţelesul lor
adevărat este altul: Gheorghe blănarul se bucura de simpatia poporului
* In documentele urbane medievale dini Transilvania prin respublka se înţelegea
oraşul, conducerea sa.
„ . .. pro iudicio cum senaioribus prefate civitatis Brassoviensis considens, de
6 5
prefato Georgia peltione, auctoritate nostra presentibus Ubi in hac parte atributa, iudicium
facere neque interim isthinc discendere debeas, donec sententia per vos pronuntiata,
executioni demandata fuerit et tanquam quietis et tranquilitatis publice perturbator
et in reipublice seditionem concitator capite plectatur .."
Rationarius villicorum Brassoviensium anno domini 1554 (1554—60), III, e/10.
5 3
Arh. Stat. Or. Stalin.
Ibidem, la domineca Letare.
57
- 8 Rationarius villicorum ...
La Kemény, op cit., p. 62: „weil aber beyder die ganze Gemein und das Land
5 9
embsig umb ihn gebetten, also ist ein Auffschub mit ihm, bis man von neuen die Königin-
ersuchen mögt, gemacht worden".