1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

prezentanţii, astfel că cunoaştem şi actorii. Ei sînt: Ajtay, Albisy, Fony, Udvar'y,
Szilăgyi, Csiszer, Taco (Tako?), Dome (născută Da'ncs Rozalia) 18 .
Dar acestea n-au fost singurele reprezentaţii romîneşti date de Pâly
la Braşov. La 4 octombrie se mai joacă aici vodevilul Fetele din Siklos,
sau visul regelui Sigismund de Bornstein, tradus şi adaptat în limba maghiară
de Komlossy, cu muzica de Rozer Ferencz. Cercetătorul maghiar
Orbân Lâszlo, care ne comunică informaţia, după afişele din colecţia Trausch
dela Braşov, nu indică traducătorul în romîneşte al vodevilului 19 . Să
fie tot Barac? E posibil. In cazul acesta, traducerile şi prelucrările poligrafului
braşovean s-ar înmulţi cu încă una, cu totul necunoscută.
Acest repertoriu romînesc îl va fi îndemnat pe Pâly să-şi încerce norocul
la Bucureşti. E probabil că în momentul venirii la Braşov, nu nutrea
asemenea planuri. Astfel de modificări de itinerar sînt foarte obişnuite
la aceste trupe ambulante.
La începutul lui septembrie Pâly e decis deci să treacă Carpaţii. O
ştim aceasta din Gazeta de Transilvania (nr. 37 din 8 septembrie), care
publică, probabil şi la stăruinţele lui, această informaţie:
„Saţietatea ungurească, supt direcţia dsale Alecse Pali, care în anul
acesta petrecu mai multă vreme şi în Braşov şi, după cea din Pesta, este
întîia, avînd mădulări care vorbesc nu numai ungureşte dar şi romîneşte
şi nemţeşte, are de gînd a trece la Bucureşti, spre a da acolo opere şi alte
bucăţi, în toate limbile. Această soţietate, în ţara noastră, a jucat cu
mulţămire; în ţara vecină e nădejde că, scoţînd afară ce este a curiozităţii,
va avea şi acolo amatorii săi"
La cîteva zile după plecarea ansamblului în Ţara romînească, urmează
şi aprecierea spectacolelor romîneşti de la Braşov, datorită probabil lui
Bariţiu. E sgîrcită, dar binevoitoare. O reproducem în întregime:
„Societatea actorilor unguri, care în zilele acestea ne dădu şi nouă
aici trei bucăţi jucate în limba romînească (lucru nemaipomenit în patria
noastră o asemenea urmare, de la o soţietate de limbă streină), primită
de cătră publicul romînesc, însetat de a auzi ceva oricum produs în limba
sa, cu destulă plăcere, plecă, în săptămina trecută la Bucureşti. Să vedem
urechile Bucureştenilor cele dedate cu tonuri, cum au zice mai de levant,
cum vor asculta la ty, gy, ny, şcl. modificaţii cu pronunţie curat ungurească,
trecută şi în limba romînească, într-o mare parte a patriei noastre.
D Păli, directorul, avem nădejde că se va păzi a începe sa puie în ispită
publicul de acolo cu bucăţi prea mari şi grele" 20 .
E evident că Bariţiu nu va fi fost prea mulţumit de limba romînească
a actorilor. Nu cu asemenea pronunţie teatrul poate contribui la
cultivarea limbii. De aceea, cu toate că apreciază încercarea trupei, priveşte
cu oarecare teamă repetarea la Bucureşti a experienţei de la Braşov.
Despre reprezentaţiile de la Bucureşti ale ansamblului condus de Pâly,
18
G. Bogdan-Duică, op. cit,, p. 87 şi urm., unde se analizează şi piesele. întîia este
o farsă, iar a doua o melodramă cu oarecare influenţe iluministe. Se condamnă în ea
fanatismul şi se pledează pentru toleranţa religioasă.
19
Orbân, op. cit.
2 0
Gaz. Transilvaniei, 1840, nr. 40 din 29 septembrie st. v.