1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

Gheorghe blănarul, pînă la condamnarea sa la moarte. Confruntarea acestora
cu materialul cuprins în scrisorile din 19 martie 1557 ale reginei
Isabella, adresate consiliului municipal din Braşov 49 şi lui Pavel Daczo
de Zenthgyorgy, căpitanul scaunelor secuieşti Sepsi, Kezdi şi Orbai 50 ,
poate contribui la elucidarea, e drept parţială, a problemei. Care este cuprinsul
celor două acte?
In scrisoarea reginei către judele şi juraţii Braşovului se spune: „Intrucît
aflăm, că un oarecare concetăţean de al vostru, Gheorghe blănarul,
s-a apucat să lovească prin anumite uneltiri ale sale în liniştea şi pacea
publică şi drepturile, voastre regeşti, introducind in scaunul vostru de judecată
juzi străini, ţine de dregătoria noastră ca să ocrotim pe supuşii
noştri credincioşi în drepturile şi slobozeniile hărăzite lor de răposaţii
regi de odinioară ai Ungariei şi astfel să [-i] păzim şi de răscoalele care
s-ar putea de aici ivi..." 51 .
In actul, cu aceeaşi dată, adresat căpitanului Pavel Daczo, Isabella
spune: „După cît am înţeles din plingerile credincioşilor noştri, un oarecare
Gheorghe blănarul, concetăţeanul lor, a cerut din partea universităţii
săseşti, juzi străini,- pentru nişte treburi ale sale private, care să fie
ţinuţi. să judece pe acel jude şi cetăţeni juraţi, într-o oarecare pricină pe
care acesta o avea împotriva lor, spre păgubirea drepturilor lor regeşti
şi turburarea liniştii şi păcii publice" 52 .
Ce rezultă din confruntarea acestor ştiri?
In primul rînd este necesară o mică corectare a datelor. JJupă Ostermayer,
Gheorghe blănarul ar fi fost arestat la 29 martie şi tot atunci ar fi
sosit scrisoarea reginei Isabella, conţinînd condamnarea sa la moarte.
Ostermayer arată că cei şapte juzi regali au venit la Braşov în ziua de
28 martie, ori cele două acte ale Isabellei, din care rezultă că ea ştie
că „juzi străini" au fost chemaţi la Braşov spre a judeca în diferendul
dintre Gheorghe blănarul şi sfatul oraşului, datează din 19 martie. Deci,
data de 28 martie din cronica lui Ostermayer pare a îi greşită.
Din desfăşurarea ulterioară a evenimentelor rezultă că Gheorghe blănarul
a încercat să-şi îndrepte lovitura împotriva conducerii oraşului. Dacă
totul s-ar fi rezumat la judecarea unui simplu diferend dintre conducere
şi Gheorghe blănarul sau la simpla încălcare a prerogativelor conducerii,
prin aducerea la judecată a unor juzi regali, lucrurile nu ar fi luat o
întorsătură atît de tragică. Reprezentînd probabil interesele meşteşugarilor
şi poate ale plebei urbane, Gheorghe blănarul urmărea rnai mult decît
Orig. ined. în 1. lat. î. Privilegii, nr. 467, Arh. Stat. Or. Stalin.
4 9
Orig. inedit., f. în 1. lat. f. Privilegii, nr. 468, Arh. Stat Or. Stalin.
5 0
Quum intelligamus, quendam concivem vestrum Georgium pellionem, factionibus
51
quibusdam suiş tranquilitatem et quietem publicam turbaret ac iura vestra regia
(in sedem vestram iudiciariam alienos iudices introducendo) injringere cepisset, officique
noştri sit ut fideles subditos nostros in suiş iuribus ei liberlatibus, eisdem a divis
quondam Hungarie regibus concessis, tueamur, quo sic et seditiones que hinc suboriri
possent, caveamur ..."
„Quia intelleximus quoad querelis fidelium nostroruin quendam Georgium pellionem,
52
concivem ipsorum in quibusdam privatis negotiis suiş quosdam iudices extraneos,
qui ipsos iudicem et iuratos cives in causa quadam, quam ipse in eosdem pretendit,
vddicare deberent in preiudicium iurium eorundem regalium et quetis ac publice, tranquillitatis
perturbationern ab universitate saxonum impetrasset."