You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
.spectacolelor era cea latină. Limba naţională era folosită însă şi ea în<br />
! prologurile sau intermedium-urile acestor piese, care aveau de obicei un<br />
caracter distractiv sau chiar grotesc. Se pare că atît elevii, cît şi publicul<br />
'gustau mai mult aceste intermedium-uri. Iată cum s-a ajuns la reprezentarea<br />
unor farse în care aceste intermedium-uri dominau şi în care, ca în commedia<br />
del arte, interpreţii aveau o mare libertate de improvizare. Speriate<br />
de spiritul îndrăzneţ, adeseori sarcastic, din aceste intermedium-uri şi farse,<br />
autorităţile bisericeşti au încercat adeseori să le suprime. Ele au dăinuit<br />
însă, fiind mult gustate pentru seva lor critică şi populară. Tocmai din<br />
această pricină ar merita să li se dea o importanţă mai mare, decît cea de<br />
care s-au bucurat pînă acum.<br />
Asemenea spectacole şcolare au existat la saşii şi maghiarii din Ardeal<br />
încă din sec. XVI.<br />
Abia către sfîrşitul sec. XVIII, sub influenţa ideilor luminării şi a mişcării<br />
pentru cultura naţională, teatrul acesta şcolar primeşte un conţinut<br />
nou.<br />
Puţinii tineri romîni care au frecventat colegiile maghiare şi săseşti,<br />
au cunoscut aceste spectacole, au luat parte la ele şi cu siguranţă că le-au<br />
gustat. Iată de ce, de abia la un an după întemeierea celui dintîi colegiu<br />
romînesc, ei.încearcă să facă ceva asemănător. într-adevăr, elevii şcoalelor<br />
din Blaj (întemeiate în 1754) organizează, sub conducerea unor profesori,<br />
în vacanţa de iarnă a anului şcolar 1755/56, spectacole cu o piesă<br />
cu subiect biblic, asortată cu numeroase improvizaţii, luate din folclor<br />
!sau actualitate. Ei o reprezintă nu numai la Blaj, ci şi la Alba-Iulia, Sebeş<br />
:;şi comunele apropiate, bucurîndu-se de un succes aşa de mare, încit autorităţile<br />
bisericeşti s-au umplut de groază 1 . Textul acestei piese nu ni s-a<br />
păstrat; în schimb avem manuscrisul unei farse, jucată de elevii aceleiaşi<br />
scoale prin 1780. Ea se numeşte Occisio Gregorii Vodae şi, aşa cum arată<br />
titlul, porneşte de la cunoscutul sfîrşit tragic al voevodului moldovean,<br />
decapitat de turci, eveniment de mare răsunet, comentat pînă şi în cronicile<br />
în versuri care circulau prin Ardeal. Asasinarea lui Ghica este însă<br />
numai un pretext. Autorul compunerii a brodat în jurul lui multe scene<br />
beleşti, lipsite de legătură, luate în parte din folclor şi viaţa populară,<br />
de o expresie uneori trivială. Textul este în cea mai mare parte romînesc,<br />
indicaţiile sînt însă latineşti. Din ele se vede că actorii aveau o mare<br />
libertate de improvizare 2 .<br />
Spectacolele de acest fel vor îi întîmpinat cu siguranţă multe dificultăţi<br />
şi în cadrul vieţii şcolare romîneşti. Dacă Occisio a putut fi jucată,<br />
către sfîrşitul domniei Măriei Terezia, este pentrucă într-adevăr, sub această<br />
împărăteasă şi sub fiul ei Iosif al II-lea, frîna bisericii catolice a slăbit<br />
puţin.<br />
A. Lupeanu, Un început de teatru romînesc ambulant în Transilvania la 1755,<br />
1<br />
în Societatea de Mîine, I (1924), p. 520—521. reprodus şi în Evocări din viata Blajului,<br />
Blaj, 1937, p. 36 şi urm. de acelaş autor.<br />
2<br />
Manuscrisul acestei farse se găseşte acum în Biblioteca Filialei Cluj a Academiei<br />
R.P.R. şi ar merita o analiză mai amplă decît cea făcută de Al. Ciorănescu în Occisio<br />
Gregorii Vodae, cea mai veche piesă de teatru în romineste în Revista Fundaţiilor,<br />
IV (1937), nr. 8, p. 423—438.
Change language