1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

de restituirea cantităţii ce se află în posesiunea pîrîtei. Cît priveşte situaţia
piritei, aceasta se va putea aproviziona de la alte unităţi producătoare,
căci cantitatea necesară ei este prevăzută în planul de producţie
al acestor unităţi. ' '
Din contră, dacă reclamanta nu şi-a acoperit întreaga cantitate prevăzută
în planul, său de producţie cu contracte de furnizare încheiate cu
unităţile consumatoare, restituirea se va putea face şi prin echivalent,
reclamanta fiind obligată a accepta oferta în acest sens a pîrîtei. In acest
caz produsele se utilizează şi repartizează în mod planificat şi totodată
se evită cheltuieli inutile, legate de descărcarea, încărcarea, transportul,
etc. al produselor.
In cazul vizat deci, excepţiunea pîrîtului poate avea ca rezultat traducerea
obligaţiunii sale de restituire în obligaţiunea de a plăti reclamantului
preţul bunului revendicat.
Se poate ivi însă şi cazul în care pîrîtul ane posibilitatea de a invoca
cu succes excepţiunea de nerestituire, fără a fi obligat să achite vreun
preţ. într-adevăr, dacă în cursul litigiului „... deşi reclamantul şi-a dovedit
dreptul, bunul nu este trebuitor reclamantului pentru îndeplinirea
sarcinilor de plan, dar este necesar pîrîtului în acest scop...", rezolvarea
litigiului se va suspenda, iar cazul va fi adus la cunoştinţa organului de
stat competent, spre a decide dacă urmează a se face o nouă repartizare
a acelui bun (art. 41 al. II. din Regulile procedurii arbitrate pentru Arbitrajul
de Stat). Dacă bunul va fi repartizat pîrîtului, acesta îl va reţine
pe această bază, fără ia mai plăti preţul, pe baza regulei generale cuprinsă
în, art. 1 al. I. din decretul 409 din 23 septembrie 1955, privind
reglementarea transmiterii bunurilor în proprietatea statului.
Prin cele cîteva considerente de mai sus desigur că nu am putut
epuiza variatele aspecte ale problemei acţiunii în revendicare, care şi
in Uniunea Sovietică a făcut obiectul mai multor tratate, iar în unele
privinţe divergenţele continuă şi azi. Asigurarea unei apărări cît mai
eficace a proprietăţii socialiste de stat desigur că va constitui un îndemn
serios pe seama juriştilor noştri de a analiza în mod temeinic
toate problemele legate de această apărare.
FEKETE GYORGY
Catedra de drept civil
Universitatea „Bolyai"