1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

Au continuat însă, cu siguranţă, spectacolele in limba latină. De altfel
învăţămîntul în şcoalele din Blaj se făcea pînă prin 1830 aproape exclusiv
în această limbă (ca în toate şcoalele catolice).
Teatrul şcolar blăjean primeşte un conţinut nou de-abia după această
dată, o dată cu introducerea treptată a limbii romîneşti în învăţămîntul de
aici, cu lupta pentru cultura naţională, inaugurată, pe urmele fruntaşilor
Şcolii Ardelene, de un Timotei Cipariu, Simeon Bărnuţiu, Ion Rusu, Gheorghe
Bariţiu.
De fapt, la această răscruce de veac, destrămarea feudalismului şi
ridicarea burgheziei, revoluţia franceză şi războaiele napoleoniene, aruncă
într-o mare frămîntare imperiul habsburgic. Ideile luminării, ideea naţio- 1
nală, trezesc conştiinţa popoarelor, le îndeamnă la lupta pentru cultura,
naţională. In această luptă, teatrul ocupă un loc însemnat. Mişcarea teatrală,
lînoedă pînă acum, a saşilor şi a maghiarilor, ia un nou avînt. Se
întemeiază teatrele în limba naţională. Lucrurile s-au petrecut în acelaşi
fel şi la romînii din Principate.
De prin 1770, numeroase trupe germane, venite din Viena, cutreieră
Ardealul, avîntîndu-se uneori şi dincolo de Carpaţi. Nu amintesc dintre ele
decît pe a lui Chr. L. Seipp, cu un repertoriu de peste 100 piese, dintre care
nu lipsesc Shakespeare, Moliere, Lessing, Schiller, Goethe. Fireşte că aceste
spectacole urmăresc să contribuie la opera de germanizare a imperiului,
începută de Iosif al Il-lea. Ele au stimulat însă mişcarea teatrală săsească;
In 1788 se deschide la Sibiu întîiul teatru german din Ardeal, datorit ma|
ales luministului sas Hochmeister 3 .
Aproape concomitent cu această mişcare, începe lupta pentru teatruij
maghiar din Ardeal. In 1792 se întemeiază la Tg. Mureş, la iniţiativa luif
Gh. Aranka, Societatea pentru cultivarea limbii maghiare. Pentru atingerea
scopului urmărit, ea crede că este neapărată trebuinţă de un teatru
în limba naţională 4 .
Ia avînt apoi lupta pentru limba naţională în şcoalele reformate
şi unitariene. In 1792 se întemeiază, pe lîngă liceul reformat din Aiud,
Societatea de lectură a elevilor, în programul căreia figurează traduceri
de piese din marii clasici greci, latini, francezi şi interpretarea lor. Chiar
în acest an, tinerii de la Aiud dau pe Brutus de Voltaire şi alte piese. Ei
fac turnee la Turda şi la Deva. Societăţi de lectură cu un program asemănător
iau fiinţă pe lîngă liceul reformat din Tg. Mureş şi cel unitarian
din Cluj. Datorită lor, teatrul şcolar maghiar primeşte un conţinut nou şi
contribuie esenţial la dezvoltarea teatrului maghiar din Ardeal. Cei dinţii
actori ai; viitorului teatru stabil se vor recruta mai ales din rîndul elevilor
care au activat în aceste societăţi.
In aceste împrejurări, Clujul devine centrul unei mişcări epocale pentru
dezvoltarea, nu numai a teatrului din Ardeal, ci a întregului teatru maghiar.
Hotărîtoare a fost pentru aceasta mutarea capitalei Ardealului de la
Eug. Filtsch. Geschichte des deutsches Theaters in Siebenbürgen, în Arch. für
3
Sieb. Landeskunde, XXI (1888), p. 515 şi urm.
Un amplu studiu asupra acestei societăţi ne-a dat recent prof. Jancsd Elemer,
4
Az Erdâlyi Magyar Nyelvmivelö Tărsasăg iratai, (Actele societăţii ardelene pentru cultivarea
limbii), Bucureşti, 1955.