1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

tatea patriei" (vor die Freyheit des Vatterlandes), lupta lor ar fi, cu siguranţă,
încununată de succes 10 . Rîndurile lui Schaeseus ne prezintă în
mod convingător atitudinea conducătorilor oraşelor săseşti faţă de răsculaţii
secui:
.,I-au întrebat: Cine-i conducătorul luptei începute? Cine
sprijină tabăra răsculaţilor? — Ei au răspuns că: Dumneizeu le
este apărător, el le conduce oastea, căci ei îşi vreau vechea libertate
şi vechile legi, iar dacă nu pot realiza aceasta, atunci
las' să piară, dar măcar cu glorie"".
Deci conducerea oraşelor săseşti, după cum era si natural, dată fiind
situaţia sa de clasă, de la bun început privea cu neîncredere, ba chiar cu
duşmănie mişcarea, cutezătoarea hotărîre a secuilor de rînd şi voia să
afle ce forţe stau în spatele acestei mişcări.
Conducerea oraşelor ducea tratativele pe un ton blînd, prietenos, temîndu-se
ca nu cumva răsculaţii să atace satele săseşti 12 .
în cele din urmă conducătorii oraşelor săseşti au declarat că răsculaţii
pot primi răspuns definitiv, în numele întregii comunităţi săseşti,
numai din partea magistratului oraşului Sibiu, care este deopotrivă interesat
in această chestiune 13 .
In contradicţie cu alte izvoare săseşti, Schaeseus condamnă conducerea
oraşelor săseşti pentru răspunsul său evaziv:
„Solul trebui să pornească la drum ducînd un asemenea
răspuns şiret. Prin cuvinte înşelătoare ei au lăsat chestiunea
nereznlvată, iar între timp urmăreau unde se va ajunge, cum
se va sfîrşi totul 14 .
Datele furnizate de izvoarele cu caracter narativ sînt completate de o
însemnare scrisă în acele timpuri în cartea de socoteli a oraşului Sibiu
şi de cîteva documente (din păcate foarte puţine). Acestea semnalează
unele momente ale relaţiilor dintre secuii răsculaţi si saşi.
Oraşele săseşti, în special conducerea oraşului Sighişoara, ca cel mai
apropiat de locul răscoalei, s-au grăbit să trimită rapoarte centrului din
Sibiu despre desfăşurarea mişcării. La 9 mai, magistratul din Sibiu a trimis
un curier la [udele regesc din Cluj, Peter Haller, pentru a-i comunica
izbucnirea răscoalei secuieşti (Siculos surrexisse et tumultuari), a cărei
veste fusese adusă de către trimisul magistratului din Sighişoara, un giuvaergiu
cu numele de Gergely' 5 . După spusele cronicarului sas Mihail
Siegler, răscoala secuilor a început la întîi aprilie 16 . După toate probabi-
9. Miles, op. cil., p. 87.
10. Loc. cit., Schaeseus, Pannonia romlăsa (Căderea Panoniei); Vezi: Qereb Lâszlo,
op. cit., p. 101—102.
11. Schaeseus. op. cit., p. 102.
12. Miles, op. cit., p. 87; Chronica Civitatis Schaesburgensis; Vezi: Kemeny .1.. Deutsche
Fundgruben, II, p. 93.
13. Schae6eus, op. cit., p. 102, Vezi Miles, op. cit., p. 87.
14. Schaeseus, op, cit., p. 102.
15. Diplomatarul Secuiesc (Szekely Okleveltăr). II, nr. 335. p. 160 (De aci înainte D.S.)
16. Michael Siegler, Chronologiae Rerum Hungaricarum, Transylvanicarum.; Vezi: Bel
Mathias, Adparatus . . . Posonii, 1735, p. 85.