1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

epunerea sa in drepturile sale. Numai astfel putem explica termenii de
„turburare a liniştii şi păcii publice", „uneltiri", folosiţi in actele Isabellei.
Din nefericire, nu cunoaştem nici un fel de amănunte despre complotul
pregătit de acest original Marino Falier din 1557 al Braşovului.
După Ostermayer, a cărui cronică se referă la anii 1520—1561, motivul
acestei „răzvrătiri" ar fi scoaterea lui Gheorghe blănarul, jurat, din rândurile
sfatului. Dar acest lucru, după cum arată însuşi cronicarul, s-a
întîmplat cu un an in urmă, în martie 1556 53 , tocmai în luna cînd la Sibiu
are loc răscoala plebei şi a meşteşugarilor împotriva, patriciatului din oraş.
Să fi fost în legătură cu această mişcare alungarea din sfat a lui Gheorghe
blănarul şi tocmai atunci să se fi manifestat pentru prima dată opoziţia
sa faţă de oligarhie? In orice caz, cronicarul evită să declare cauzele
scoaterii din sfat a lui Gheorghe blănarul,' a căror expunere în cronică
ar fi suscitat proteste şi le ascunde într-o propoziţiune nebuloasă: „cauzele
sînt multiple".
De ce aşteaptă însă Gheorghe blănarul aproape un an pentru a apela
la „juzii regali" ai universităţii săseşti? Să fi aşteptat oare întoarcerea
Isabellei şi a fiului ei pentru a încerca lovitura? Desfăşurarea evenimentelor
impune ipoteza că Isabella luase de la început cunoştinţă de această
mişcare îndreptată împotriva unei oligarhii, ce făcuse parte din lagărul
duşman. Curioasă e utilizarea termenului „juzi străini" în scrisorile Isabellei,
pentru juzii regali trimişi de universitatea săsească: să fie întîmplătoare
utilizarea sa sau Isabella avusese vreun amestec, sprijinind la început
această acţiune a lui Gheorghe blănarul, iar acum camufla acest lucru?
De asemenea iese din comun atitudinea oligarhiei braşovene faţă de juzii
regali veniţi pentru rezolvarea diferendului dintre ea şi Gheorghe blănarul.
Dacă aceşti juzi, precum se arată în scrisorile Isabellei, erau juzi ai universităţii
săseşti, cum de a îndrăznit oligarhia braşoveană să-i repudieze,
făcîndu-i să plece „în mare spaimă", cînd aceştia au venit la Braşov
pentru a ţine scaun de judecată, trimişi fiind de un for superior, căruia
Braşovul îi era subordonat din punct de vedere politic şi de care era
legat prin mii de fire?
In orice caz, pericolul pe care-1 prezenta „uneltirea" lui Gheorghe
blănarul pentru conducerea oraşului trebuia să fi fost mare, de vreme ce
municipalitatea ia măsuri urgente pentru a-1 face inofensiv. Scrisorile
Isabellei din 19 martie 1557 au fost adresate una judelui şi juraţilor Braşovului,
iar cealaltă, căpitanului Pavel Daczo. In actul adresat judelui
şi juraţilor Braşovului, Isabella îi înştiinţează că va trimite la ei pe Pavel
Daczo, care „trimis în chip osebit de noi în acest scop la voi, să-I judece
pentru pomenitele treburi pe Gheorghe blănarul şi să facă dreptate şi,
ceea ce acesta va hotărî prin sentinţă, [ei] să facă bine şi să fie ţinuţi
să execute în chip cuvenit, fără o amin are pe mai tîrziu..." 54 . în scrisoarea
Kemeny, op. cit., p. 57: Eodem mense f — martie 1556, S. G.J ist Herr Georg
5 3
Kirschner ein Rathsherr aus dem Rath gestossen worden, die Ursach. 4st mancherley.
,,. .. ad id per nos specialiter plena auctoritate în persona nostra isthuc ad vos
54
expedito, de prefato Georgio pellione causas ob prescriptas iudicium facere et iustitiam
administrare atque id quod sententionaliter determinatum ţuerit. debite executioni,
sine ulteriori dilationi, presente ibidem homine nostro prefato, demandare debeatis et
teneamini..."