1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

Spre deosebire de Păly, Farkas îşi propune -să-şi compună repertoriul
numai din piese romîneşti; el îşi asociază şi „actori" romîni şi sîrbi; vizitează
apoi toate centrele de dincoace de Carpaţi cu o populaţie romanească
mai numeroasă, cu popasul cel miai important la Braşov. Ţinta lui ultimă
a fost tot Bucureştii. Din nefericire însă ou-şi va putea-o atinge 28 .
/T^ Dar să vedem mai întîi cine este acest Farkas Iozsef?
* S-a. născut în 1803, la Gyongyos, în Ungaria. A intrat de tînăr în
trupele de actori dîn Ungaria şi Ardeal, remarcîndu-se mai ales ca dansator.
A dansat jocuri ungureşti şi în străinătate, la Viena şi la Paris 29 . Se
pare că lui se datoreste compunerea celui dintîi balet maghiar, reprezentat
la Buda în 1829 şi 1834 30 .
In 1821, al găsim in trupa maghiară din Cluj. în 1822 pleacă în turneu
cu ea, la Aiud, Alba-Iulia, Sibiu, Braşov. Aici, în oraşul care geme
de refugiaţi din Ţara Romînească, de abia poate găsi un adăpost într-o
mansardă, pe un preţ excesiv. Actorii sînt bine retribuiţi însă de boierii
romîni. Prinţul Ghica, boierii Filipescu şi Văcărescu îi invită la locuinţele
lor, unde actorii îi distrează cu cîntece, iar Farkas cu dansuri ungureşti,
primite cu multă simpatie 31 .
In 1823, Farkas e iarăşi la Braşov, cu acelaşi ansamblu clujean.
Joacă în Ceasul de seară, reprezentaţia în limba romînă a trupei. Şi-a
însuşit deci limba romînă. La sfîrşitul spectacolului joacă un dans ma- -
ghiar 32 . Reţinem pentru cele ce unmează că, în 1838, e la Seghedin, cu o
trupă condusă de el, iar în 1839 la Arad, într-un ansamblu al lui Pergo 33 .
In 1841, Farkas face, din Pesta, un apel pentru organizarea unui nou ansamblu
condus de el. Afirmă că dispune, în acest scop, de o bibliotecă şi
o garderobă corespunzătoare 34 . In 1843 şi 1844 îl întîlnim din nou la
Braşov, cu trupa de operă a lui Kjlenyi. In 1846 e la Seghedin şi Arad.
In anul următor organizează trupa sa „romînească" de care vom! vorbi
mai jos. Moare în 1850.
Farkas e deci un bun cunoscător al oraşelor cu populaţie romînească.
Nu este un actor de întîiul plan. Se pricepe ia toate, dar mai ales la dans.
Cunoaşte limba romînă. Duce şi el viaţa de aventură şi adeseori de mizerie
a actorilor ambulanţi, foarte numeroşi în Ungaria de atunci.
Cel dintîi care a semnalat .turneul lui Farkas a fost G. Bogdan-Duică, Un episod
2 8
din istoria teatrului rominesc, în Semănătorul, 1906, p. 409—413. El revine apoi cu noi
informaţii asupra lui în articolele: Un afiş teatral, în Transilvania, 1928, p. 823—824
şi Din istoria teatrului romln în Braşov, în Ţara Bîrsei, I (1924), p. 113—122, unde
dă, după colecţia? de afişe Trausch, lista spectacolelor. Articolul lui Sept. Popa, Un turneu
teatral rominesc prin Ardeal în 1847, m Adev. Ut. şi artistic, IX (1928) nr. 400, se hrăneşte
din ziarele contemporane, fără să dea nimic în plus faţă de Bogdan-Duică. Cf. şi
Orbân, op. cit., Ştefan Mărcuş, op. cit., p. 83 şi 87—91 dă şi unele informaţii noi, însă
mai mult încurcă lucrurile decît le lămureşte.
Schopflin, Szineszeti Lexicon. Cf. Baver, op. cit., voi. I p. 471 şi voi. II, p. 100,
2 9
107, 137.
3 0
Toth Denes, op. cit., p. 29.
3 1
K. Pap-Miklos, op. cit.
3 2
Orbân, op. cit., p. 193.
Honmuvesz, 1839. pp. 38, 80, 119. El reprezintă aici şi baletul Carnavalul venetian.
3 3
Printre actori e şi Roza, pe care vom regăsi-o în trupa lui.
Ibid. 1841, p. 221,
3 4