1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

laţiile de la răsărit de Carpaţi sînt ameninţate de o puternică mişcare, a
triburilor ce veneau de prin părţile de NE ale Europei. Frămîntarea şi
teama, de care erau cuprinse neamurile locuitoare ale acestor regiuni,
sînt dovedite de îngroparea mai multor tezaure, toate sîîrşind cu monede
de la împăratul Commodus şi anume: trei în împrejurimile Moscovei, două
în Belorusia, şase în Ucraina, unul la S de Lvov, altul mai la S în împrejurimile
oraşului Rovno, altul în regiunea Cameneţ-Podolsc 62 , iar patru în
R.P. Polonă 63 . De pe cuprinsul Moldovei se cunosc pînă acum 11 tezaure
ce sfîrşesc cu monede emise sub împăratul Commodus, în următoarele localităţi:
Costeşti-Ruginoasa 154 , Eedeleşeni (raion Tîrgu Frumos) 65 , Socea
(raion Buhuşi) 66 , Văleni (raion Roman) 67 , Ciumaşi (raion Bacău) 68 , Ezer
(raion Bîrlad) 69 , Sascut 70 , Adjud 71 , Oituz (raion Tîrgu Ocna) 72 , Poiana
Sărată (în Pasul Oituzului) 73
şi la Bărboşi (lingă Galaţi) 74 . Tezaurele de
monede ascunse tocmai la Oituz şi în Pasul Oituzului arată că acum la
sîîrşitul sec. II, avutul vechilor locuitori de pe teritoriul Moldovei era serios
ameninţat de primejdia ce nu înceta să se apropie. Temerile au fost
simţite şi la periferiile celor două provincii, căci un tezaur sfîrşind cu
Commodus s-a găsit şi la Histria 75 , iar altul la Dumbrăvioara (r. Tîrgu
Mureş) 76 . Chiar castrul roman de la Breţcu pare să fi fost părăsit în legătură
cu aceste evenimente" 7 . In învălmăşeala acestor îrămîntări, urmată
de dislocările vechilor seminţii, dispare şi unitatea politică a neamurilor
dacice, pe care o creeaseră costobocii în masivul muntos din N Transilvaniei
şi Moldovei. E adevărat că Ammianus Marcellinus, istoric roman
tîrziu (sec, IV), încă mai aminteşte în descrierea Sciţiei, printre neamurile
numite de el Europaei, alături de alani şi pe costoboci, dar aceasta e o
realitate din trecut, pasajul relevînd doar importanţa şi gloria de mult
apusă a acestui neam dacic.
V. V Kropotkin în Vestnik drevnei istorii, 4 (1951), p. 254, nr. 31, 32; p. 255,
6 2
nr. 33 34, 35, 39, 45, 46; p. 256, nr. 47, 48: id., Vestnik, 3 (1954), p. 162, nr. 27 b;
p. 163,' nr. 45; p. 164, nr. 57 a, 72; p. 165, nr. 85; p. 166, nr. »77.
A. Gupieniec. Przcwodmc po dziale numizmattjcznyin Muzeum archeologicznego
6 3
w Lodzi, I, Lodz 1954. pp. 10, 45—6, 47, 51.
64 D. Tudor, SCS Iaşi, V, nr. 3—4 (1954), p. 386.
N. Gostar, în monografia arheologică Hăbăşeşti, edit. Acad. RPR., 1954
6 5
pp. 576—7.
6 6
D. Tudor, o. c, p. 386, după informaţiile primite din partea Prof. B. Mitrea şi
C. Mătasă.
V. Pîrvan, în Arch. Anzeiger, 1914, col. 431.
6 7
Inf. Prof. B. Mitrea.
f s
69 Muzeul Naţional de antichităţi, Dosar 1935, 283, nr. 9.
G. Severeanu, în Bucureşti, Revista Muzeului municipiului Bucureşti, nr. 2
7 0
(1935), pp. 218—32.
71
C. Secăşanu, în Cronica Numismatică şi Arheologică, XV (1940), p. 288.
P. Polnic, Ms., 22/940, 3, 24 (citat după macheta Repertoriului Arheologic).
7 2
C. Gooss, în Archăologisch-epigrapische Mitteltungen, I (1877), p. 125. S-au
7 3
putea însă ca acest (tezaur să fie identic cu cel amintit în ms. Polonic.
B. Mitrea, în Ephemeris Dacoromâna, X (1945), p. 91.
7 4
In SC1V, an. IV., nr. 1—2 (1953) p. 110.
7 5
In Arch. £rt, III (1870), p. 28.
7 S
r
< ci. M. Macrea, în SC/V, an. II, nr. 1 (1951), pp. 295—6.