1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

decît dorinţa, voinţa şi hotărîrea oricărui guvern sau clasă duşmană.
Această torţă o constituie relaţiile economice mondiale generale, forţă care
le obligă să păşească pe această cale a relaţiilor cu noi".
Aceste interese şi năzuinţe capitaliste se manifestă în zilele noastre
într-o formă tot mai organizată. O comisie engleză, instituită pentru sprijinirea
comerţului exterior, a publicat date, conform cărora interdicţia
„Battle Act"-ului a frustat numai în citeva luni cercurile industriale engleze
de comenzi în valoare de 40 milioane de lire sterline. Cu ocazia
conferinţei economice internaţionale de la Moscova din 1952 s-a ajuns la
concluzia că — în anumite condiţii favorabile — schimbul de mărfuri
dintre cele două pieţe mondiale s-ar putea ridica în decurs de 2—3 ani
de vreo 2—3 ori şi ar putea atinge suma de 80—100 miliarde de ruble.
Numai comenzile sovietice ar fi putut da de lucru timp de trei ani unui
milion şi jumătate—două milioane de muncitori din ţările capitaliste.
Cu ocazia vizitei unui grup de oameni de afaceri englezi în februarie
1954 la. Moscova, s-a constatat de asemenea că comenzile Uniunii Sovietice
în Anglia s-ar putea ridica, în timp de trei ani, pînă la 4'/2 miliarde
de ruble, adică la mai mult de 400 milioane de lire sterline, ceea ce, după
corespondentul din Anglia al agenţiei „France Presse", „ar rezolva o
mare parte din problemele de export ale Angliei".
Că cercurile capitaliste se interesează tot mai mult de posibilitatea
dezvoltării legăturilor comerciale cu ţările lagărului socialist o dovedeşte
şi faptul că, în decursul anului 1953^ două conferinţe economice internaţionale
s-au ocupat numai cu această problemă: conferinţa specialiştilor
în economie convocată în aprilie 1953 la Geneva de către Comisia Economică
Europeană a O.N.U., şi cel de al. 14-lea congres al Camerei Internaţionale
de Comerţ din Viena. Conform comentariilor de presă apusene
făcute în legătură cu acest congres, dezvoltarea relaţiilor economice dintre
Apus şi Răsărit ar avea perspective mult mai favorabile decît dezvoltarea
legăturilor comerciale ale Apusului. Este grăitoare declaraţia făcută ziarului
indian „National Herald" de către preşedintele comisiei engleze
amintite mai sus. El a spus: „Comerţul cu Uniunea Sovietică, ţările din
estul Europei şi China, ar putea rezolva, în linii mari, problemele economice
ale Angliei şi ale statelor vest-europene".
Importanţa legăturilor economice dintre statele cu orînduiri sociale
diferite, pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor internaţionale, este
subliniată şi de faptul că această problemă a preocupat mult şi pe conducătorii
celor patru mari puteri la conferinţa de la Geneva din iulie 1955.
In această privinţă cel de al treilea punct al directivelor redactate
la conferinţă prevede măsuri care ,,a) să ducă la înlăturarea treptată a
piedicilor^ care stau în calea liberei comunicări şi a comerţului paşnic
dintre popoare", şi ,,b) la realizarea unor contacte şi legături libere reciproc
avantajoase pentru ţările şi popoarele interesate".
Relativa destindere ce poate fi constatată în relaţiile internaţionale
a şi dus deja la o remarcabilă înviorare a schimbului de mărfuri între
cele două pieţi mondiale. Ziarul londonez „Sunday Pictoral" a exprimat
dorinţa generală a cercurilor capitaliste cointeresate în lărgirea relaţiilor