1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

Prin copii trebuie să înţelegem atît pe cei din căsătorie, cît şi pe
cei dinafară căsătoriei cu filiaţia stabilită potrivit legii, precum şi pe
cei înfiaţi, care sînt, şi unii şi alţii, în totul asimilaţi cu copiii din căsătorie
potrivit codului familiei (art. 63, 75 şi 79).
In concurs cu tatăl şi mama defunctului ori numai cu unul din ei
şi, în ambele cazuri, împreună cu fraţii şi surorile defunctului ori cu
descendenţii acestora, soţul supravieţuitor moşteneşte o treime din succesiune.
In concurs numai cu părinţii sau numai cu fraţii şi surorile ori descendenţii
acestora, cîtimea soţului supravieţuitor se sporeşte la o doime
din succesiune.
In concurs cu ascendenţii ordinari sau cu colateralii ordinari în grad
succesibil, partea soţului supravieţuitor va fi de trei pătrimi.
In fine, în lipsa tuturor acestor rude, soţul supravieţuitor are vocaţie
la întreaga succesiune.
Art. 7 al legii nr. 319/1944 a abrogat orice norme contrarii reglementării
stabilită de această lege, „afară de dispoziţiunile mai favorabile
prevăzute de legea nr. 609 din 1 iulie 1941 pentru văduvele de război",
lege a cărei aplicabilitate a încetat insă în 1948, în urma trecerii armatei
pe picior de pace prin dispoziţiile decretului nr. 34 din 24 mai
1948. Văduvele de război au avut deci un regim succesoral excepţional,
rezultat din combinarea dispoziţiilor legii nr. 319/1944 cu dispoziţiile mai
favorabile ale legii nr. 609/1941 (art. 12).
Potrivit acestui regim excepţional, văduva de război s-a bucurat de
următoarele drepturi de succesiune în plină proprietate: a) o treime din
succesiune în concurs cu unul sau doi copii ai defunctului şi o pătrime
din succesiune în concurs cu trei sau mai mulţi copii ai defunctului; b) o
doime din succesiune în concurs cu părinţii şi cu fraţii ori surorile defunctului,
sau numai cu părinţii ori numai cu fraţii sau surorile defunctului;
c) trei pătrimi din succesiune în concurs cu ascendenţi ordinari ai
defunctului; d) întreaga succesiune în lipsă de descendenţi, ascendenţi şi
fraţi sau surori ori descendenţi ai acestora, văduva de război înlăturînd
de la succesiune pe colateralii ordinari.
Partea soţului supravieţuitor se calculează asupra întregii succesiuni,
iar după scăderea ei restul succesiunii se împarte intre ceilalţi moştenitori
care vor suferi astfel o reducere proporţională a părţilor lor de succesiune.
Soluţia aceasta se impune de la sine, căci dacă am proceda invers
şi am calcula mai întîi părţile cuvenite celorlalţi moştenitori, nu ar
mai rămîne nimic soţului supravieţuitor, părţile celorlalţi moştenitori
epuizînd în fiecare clasă întreaga succesiune.
21. Calitatea soţului supravieţuitor de moştenitor rezervatar şi de
moştenitor „regulat". Art. 2 al legii nr. 319/1944 conferă soţului supravieţuitor
calitatea de moştenitor rezervatar şi ii stabileşte rezerva la jumătate
din partea sa de succesiune. Ca atare, liberalităţile făcute de soţul
predecedat nu vor putea atinge această rezervă, iar în cazul contrar ele
vor fi reduse în măsura necesară pentru a o întregi. Soţul supravieţuitor,
devenind rezervatar, s-a aşezat astfel printre moştenitorii cei mai apro-