1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

de capital in subordonarea aparatului de stat faţă de monopoluri, în
năzuinţa spre obţinerea profitului maximal, fie şi pe calea unui al treilea
război mondial, precum şi în alte acţiuni ale lagărului capitalist.
Odată cu aceste fenomene apar in ştiinţa juridică burgheză acele
concepţii, care caută să zdruncine bazele dreptului internaţional. Aceste
„teorii" merg pînă la negarea caracterului juridic al relaţiilor internaţionale
şi promovează prioritatea forţei în relaţiile dintre state. Conducătorul
delegaţiei S.U.A. la O.N.U. a devenit apărătorul acestor concepţii reacţionare
atunci cînd, la cea de a noua sesiune a acestui for internaţional,
a declarat: „Trebuie neapărat să recunoaştem că situaţia mondială în
momentul de faţă cere altceva decît regulile învechite ale dreptului internaţional".
Toate acestea dovedesc că în anarhia sistemului capitalist acţionează
forţe noi, destructive, care încearcă să anuleze acele legi obiective care
determină relaţiile paşnice dintre state. Atît concepţiile care neagă posibilitatea
coexistenţei şi cooperării paşnice între statele cu orînduiri sociale
diferite şi care se manifestă în politica blocurilor agresive, adică în
sistemul slab mascat al aşa numitelor „uniuni defensive" (Uniunea Atlanticului
de Nord, S.E.A.T.O., Uniunea vest-europeană etc), cît şi acele
concepţii juridice care neagă valabilitatea normelor de drept internaţional
şi vor să le înlocuiască fie cu dominaţia făţişă a forţei, fie cu acele „noi"
norme care sub masca „dezvoltării" dreptului internaţional ar asigura
în domeniul relaţiilor internaţionale o situaţie monopolistă pentru forţele
agresive ale S.U.A., deservesc toate aceleaşi scopuri agresive.
Cercurile guvernamentale ale S.U.A., conduse de monopoluri, în năzuinţele
lor spre dominaţia mondială au zdruncinat relaţiile tradiţionale
în economia mondială. Prin intermediul aşa numitului „Plan Marshall"
şi a „politicii de ajutorare" ce a urmat acestuia, aceste cercuri au subordonat
intereselor lor economia principalelor state capitaliste, punînd
şi politica acestor state în slujba tendinţelor lor expansioniste. Tinzînd
spre izolarea Uniunii Sovietice şi a statelor de democraţie populară,
guvernul Statelor Unite a interzis ţarilor subordonate lui să iacă comerţ
cu Răsăritul. Cunoscutul „Battle Act" pune în faţa acelor state care ar
furniza spatelor socialiste materiale calificate în mod unilateral de către
guvernul american drept „strategice", posibilitatea retragerii imediate a
ajutorului american. Toate acestea au dus la destrămarea pieţii mondiale
unitare, a bazei economice a relaţiilor internaţionale şi în acelaşi timp
s-au călcat tot mai des regulile celor mai importante convenţii internaţionale,
s-au ascuţit contradicţiile dintre state.
Toate acestea nu înseamnă însă că a dispărut posibilitatea coexistenţei
şi cooperării paşnice între statele cu orînduiri sociale diferite. Nu
înseamnă că legile obiective care sprijină cooperarea şi-au pierdut definitiv
valabilitatea şi că, în acest fel, normele dreptului internaţional şi-ar
fi pierdut importanţa în reglementarea relaţiilor internaţionale. Noile legi
economice ale capitalismului monopolist pot temporar să slăbească puterea
acelor legi care determină relaţiile paşnice dintre state fără deosebire
de orînduiri sociale. Dar aceste legi nu sînt anulate, dat fiind că
ele se bazează pe condiţii economice mult mai stabile decît cele care