1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

procuraturii, cit şi a ştiinţei noastre juridice. Desigur facem aceasta fără
a avea pretenţia că rezolvăm definitiv aceste probleme.
Una dintre problemele care lipsesc dintre preocupările teoriei statului
şi dreptului este aceea a caracterului supravegherii legalităţii, ca activitate
a puterii de stat şi locul acestei activităţi intre celelalte forme principale
ale activităţii statului.
O altă problemă neglijată este aceea a raporturilor dintre diferitele
ramuri de activitate a procuraturii, care se disting potrivit diferitelor atribuţii
ale acesteia.
O a treia problemă se pune in cadrul supravegherii exercitate de procuratură
asupra activităţii instanţelor judecătoreşti •— art. 5 lit. d al Legii
pentru organizarea procuraturii. In literatura juridică nu găsim lucrări
care să se ocupe de această ramură de activitate a procuraturii în mod
unitar, ci de obicei se face distincţiune între atribuţiunile procuraturii în
procesul penal şi în procesul civil. Din această cauză este dominantă în
literatură concepţia procesualistă a activităţii procurorului în faţa instanţei
de judecată, dar găsim opinii care se duc chiar pînă la negarea rolului
de supraveghere al procuraturii faţă de activitatea instanţelor de
judecată.
Desigur dintre aceste probleme esenţiale se desprind o serie d,e alte
probleme, care la rîndul lor sînt şi ele mai mult sau mai puţin complexe.
*
* *
Principiile cele mai generale ale activităţii şi organizării procuraturii
sînt determinate de Lenin în scrisoarea sa „Despre «dubla» supunere şi
legalitate". Aceste principii asigură eficacitatea activităţii procuraturii în
privinţa întăririi legalităţii, totodată ele promovează un spirit de democraţie
socialistă prin excluderea posibilităţii ca activitatea de supraveghere
a legalităţii să se substituie activităţii supraveghiate. Prin aceasta se defineşte
scopul şi metoda fundamentală a activităţii de supraveghere a legalităţii,
precum şi modul de organizare a organului de supraveghere.
Iată aceste principii.
1. Scopul supravegherii legalităţii a fost definit de Lenin după cum
urmează: „Procurorul are dreptul şi datoria de a face un singur lucru: să
vegheze ca legile să fie interpretate în mod într-adevăr uniform în toată
republica, indiferent de deosebirile locale şi împotriva oricăror influenţe
locale". Prin aceasta supravegherea legalităţii apără interesele obşteşti,
orânduirea socială şi de stat, precum şi drepturile şi interesele legale ale
cetăţenilor.
. 2. Procuratura efectuînd sarcinile sale de supraveghere a legalităţii,
este liprită de orice putere administrativă, ea nu are în nici-o problemă
cuvînt decisiv.
3. Procuratura este independentă de organele supraveghiate de ea şi
este supusă numai organului suprem al puterii de stat şi a administraţiei
de stat. (In Uniunea Sovietică supunerea faţă de acest din urmă organ