1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

citită', socotesc a fi obligaţi să susţină ideea la modă a sovhozurilor şi
colhozurilor ruseşti" 19 .
înrudirea spirituală a ideologilor statului ţărănesc cu ideologia fascistă
apare şi din cerinţele lor prin care urgitează aşa numita „democraţie
de grupuri" — care arată deja influenţa corporatismului — şi consolidarea
puterii executive centrale. Ideologii statului ţărănesc nu s-au
opus in mod principial .agitaţiilor naţionaliste, antisemite a grupărilor
fasciste din ţară. Dimpotrivă, au preluat lozincile acestora prin care justificau
răpirea drepturilor .minorităţilor, asuprirea lor economică, politică
şi culturală. In legătură cu aceasta Mihalache scrie: „Statul este în drept
şi este obligat să sprijine în chip special elementul romînesc, că opera
de reparare a unei nedreptăţi naţionale" 20 . Fascizarea partidului naţionalţărănesc
nu s-a făcut numai pe plan ideologic. Elaborarea ideologiei
„statului ţărănesc" cu amprente fasciste a fost chemată să pregătească
spiritual colaborarea politică şi practică care s-a realizat în formă concretă
prin vestitul pact Maniu-Codreanu.
Documentele din acea vreme ale Partidului Comunist din Romînia
au demascat conţinutul de clasă al ideologiei „statului ţărănesc" şi tendenţionismului
ei politic. Ele au arătat că această ideologie şi această
lozincă serveşte în primul rînd pentru a împiedica lupta comună a muncitorilor
şi a ţăranilor. Faţă de lozinca „statului ţărănesc", partidul trebuia
să opună — constată aceste documente — lozincile sale care cheamă la
luptă comună masele muncitorimii şi ale ţărănimii. Hotărîrile plenarei
lărgite (din iulie 1933) a Comitetului Central al partidului constată:
„încercărilor făcute de lagărul burghezo-moşieresc de a desbina mişcarea
proletară de cea ţărănească, sforţărilor de a reţine ţărănimea sub influenţa
partidelor burghezo-moşiereşti şi a se sprijini pe ţărănime în lupta contra
proletariatului (lozincile „statului ţărănesc", lăudarea ţăranului „conservativ"
etc), partidul trebuie să contrapună nu numai cea mai largă
popularizare a lozincii alianţei muncitorilor şi ţăranilor, dar şi o activitate
consecventă pentru crearea acestei alianţe în luptele zilnice" 21 .
Ţărănismul Iui C. Rădulescu-Motru
Aprecierile de mai sus sint perfect valabile şi pentru ţărănismul
de factură filozofico-socială şi culturală reprezentat de C. Rădulescu-
Motru. In vremea cînd conducătorii partidului naţional-ţărănesc au elaborat
ideologia şi lozinca „statolui ţărănesc", C. Rădulescu-Motru s-a
prezentat şi el cu teoria lui prin care propune crearea statului ţărănesc
romîn. Insă proiectul de reformă cu caracter ţărănist al societăţii şi statului
romîn, elaborat de C. Rădulescu-Motru, nu poate fi considerat
identic cu programul lui Mihalache, Ene şi adepţii lor. Proiectul acesta
de reformă apare ca o concluzie a concepţiei sociologice şi filozofico-
E. Ene, o .c, p. 7.
19
I. Mihalache, o.c, p. 19.
2 0
2
' Dualmente din istoria P.C.R. 1951, p. 190.