1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

cositorul sau un alt metal inferior era acoperit cu un strat de aur sau
argint şi comercializat ca şi cum ar fi în întregime din metal preţios 48 .
In fine legea oprea folosirea monetelor false 49 . Un alt capitol al legii se
ocupa de falsa mărturie şi de coruperea judecătorilor. Astfel se pedepsea
acel care primise sau dăduse bani pentru o falsă mărturie siau încercase
să corupă sau corupse pe judecător în vederea unei hotărîri favorabile 50 .
Al patrulea capitol se referea la uzurparea de nume fials (ţalsum nomen),
de rudenie (genus parentesque), de rang social (insignia... ordinîs)
sau de grad militar (miliţia) în scopul de a intimida pe alţii 51 .
In sfîrşit, un ultim capitol trata probabil despre supoziţia de parte,
pe care o încadra tot printre infracţiunile de falsa 52 .
Toate aceste pricini se judecau de un tribunal special (quaestio perpetua)
55 şi pedeapsa era exilul (aquae et igni interdicto), ca în mai toate
legile lui Sulla 54 ; legea sancţiona numai infracţiunea consumată, nu şi
actele preparatorii ¡ale infracţiunii.
Nu mai puţin importante sînt legile cu caracter poliţienesc promulgate
de Sulla, ca lex Cornelia sumptuaria şi Cornelia de aleatoribus; prima
lege fixa limita maximă a cheltuielilor îngăduite pentru ospeţe, funerarii
etc. In acest chip, sub pretextul de a combate risipa şi luxul ostentativ,
Sulla a găsit mijlocul ascuns de a supraveghea şi controla viaţa, particulară
a cetăţenilor.
Prin cea de a doua lege sînt interzise anumite jocuri de noroc, cu
excepţia celor ce priveau întrecerile sportive. In acest chip statul intervenea
tot mai activ în viaţa zilnică a cetăţenilor.
La legile expuse mai sus trebuie să mai amintim o lege de repetundis
şi una de peculatu 55
care urmăreau să pedepsească deturnările şi delapidările
făcute în dauna statului şi a oligarhiei senatoriale 56
şi legea privitoare
la combaterea adulterului şi a imoralităţii 57 , care luaseră largi proporţii
mai ales în pătura conducătoare, ca o consecinţă a parazitismului
acestei cliase, dezvoltat în urma cuceririi romane din bazinul mediteranian.
§ 5. Ultimul secol al republicii romane este epoca în care vechea constituţie
republicană îşi trăieşte ultimele ei zile de existenţă.
Paul, Seni.. V, 25, 5 (quive aes inauraverit, argentaverit, quive, cum argentum
4 8
aurum poneret, aes stanumve subiecerit = cel ce a aurit sau poleit cu argint arama,
sau cel care, dînd ca [zălog?] o bucată de aur sau argint, pusese [!a mijlocul ei]
aramă sau cositor) şi Ulpian, Dig., 48, 10, 9.
Ulpian, Dig., 48, 10, 9, 2: ne quis nummos stagneos plúmbeos emere venderé
4 9
dolo malo... (ca nimeni să nu cumpere sau să vîndă cu viclenie bani de plumb sau
cositor).
5 9
Paul, Sent, V, 25, 2, şi Coli., 8. 5 2; Marcian, Dig., 48, 10, 1, 2.
51
Paul, ibidem, V. 25, 11—12.
Macer, Dig., 48, 2, 11, 1 şi G. Rotbndi, Leges publicas, p. 357. In privinţa
6 2
acestor două din urmă capitole nu putem avea certitudinea dacă ele au făcut parte
chiar în această formă din însuşi textul legii; bazîndu-ne pe sursele pe care le avem
e greu de deosebit adausurile posterioare ce au fost făcute legii Cornelia în epoca
imperială.
Cic, De nat. deorum, III. 30, 74.
5 3
M Vezi Modestia, Dig., 48, 10, 33.
Existenţa acestei legi este discutată: vezi Rotondi, cit., p. 360.
56
Existenţa unei legi Cornelia de vi şi de atnbitu este nesigură.
5 6
üsplfáiiMv y.oc! Jcoţpoaiivv;;; Plut. Paralela Lys. et Sulla, 111, 3,
57