1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

262 E. Petrovici
Ardealului. Cî. Armaseră (cf. Armăşeşti), Avrămeni (ei. Avrămeşti, Băiceni,
Başoteani, Bâbiceni, Brâtuleni (cf. Brătuleşti), Costeni (cî. Costeşti),
Creţeni (cî. Creţeşti), Drăgoteni (ci. Dragoteştij, Fedeleşeni, Giurgeni (cf.
Giurgeşti), Iepureni, Mărăşeni (cf. Mărăşeşti), Murgoceni 19 etc. Deoarece
in Muntenia după consoana ş sufixul -eni al toponimicelor apare sub forma
-ani .(ci. Borduşani, Gimbăşani, Frumuşani, Căldăruşani etc.) formele
moldoveneşti, ca de altfel şi cele ardeleneşti şi olteneşti, in -ş -j- eni (-ani)
au fost „literarizate" înlocuind pe -e (ă) cu a: Botoşani 20 . Orăşani, Petroşani
21 , Peştişorii 22 , etc.
Aşadar numele de persoană Oriş, Oriş şi toponimicele Orişa, Orăşa,
Orăşani trebuie adăugate la lista atît de numeroasă a elementelor maghiare
din limba romînă care dovedesc că u maghiar, in graiurile maghiare
cu care romîna a fost în contact, prin urmare şi în graiul ceangăilor, a
avut un caracter bilabial. Şi alte toponimice de origine maghiară din Moldova
presupun o pronunţare bilabială a lui v, de ex. Aoaşa şi Cuieşdiu 2S .
De altfel în graiul ceangăilor o se pronunţă bilabial chiar şi astăzi. însuşi
cuvîntul varju din graiul ceangăilor, all cărui derivat varjas stă la baza
formelor Oriş, Oriş, Orişa, Orăşa. a fost transcris fonetic de Benko Lorând
ilarju 24 (în transcrierea întrebuinţată de mine uoriu).
Acad. E. PETROVICI
Catedra de limba rusă
Universitatea „V. Babeş"
19
2 0
21
2 2
2 3
2 4
Vezi Costăfjiescu, op. cit., II, p. 888 urm.
Moldovenii rostesc Botoşani.
Localnicii din Valea Jiului pronunţă acest toponimic Petroşeni.
Comună în raionul Tîrgu-Jiu. Localnicii rostesc Peştiseni.
Vezi Studii şi cercetări ştiinţifice, Acad. R.P.R. Fii. 'Cluj, V, p. 449, 458.
Vezi Magyar Nyelv, LII (1956). iasc. I. p. 23.