1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

la succesiunea înfiatului, de la care vor fi în schimb înlăturaţi fraţii şi
surorile fireşti, legăturile de rudenie ale înfiatului cu familia sa firească
încetînd (art. 79, al. 2, c. fam.).
11. Discriminarea făcută de codul civil în cazul cînd la succesiune vin
fraţi şi surori cu părinţi deosebiţi ori descendenţi ai acestora. Art. 674
c. civ. deosebeşte pe fraţi şi surori ,după cum ei au acelaşi tată şi aceeaşi
mamă, în care caz sînt numiţi „primari" sau „buni", ori numai acelas'
tată, în care caz sînt nuimiti „consîngeni", sau numai aceeaşi mamă, în
care caz sînt numiţi „uterini".
Cînd fraţii şi surorile sînt toţi de aceeaşi categorie, adică fie primari,
fie consîngeni, fie uterini, împărţirea succesiunii se face între ei în mod
egal, pe capete.
Dacă însă fraţii şi surorile sînt de categorii deosebite, atunci se aplică
dispoziţia specială a art. 674, c. civ. care prevede despicătura succesiunii
în două jumătăţi, una pentru linia paternă şi cealaltă pentru linia maternă.
Consîngenii vin numai 1a succesiunea, inmălălii ciivetiMp liniei nn
terne, îâr~uteiîiHi numai lă aceea cuvenită liniei materne. Frăţii si sîîroffîe
primari vinT" îri schimb, la succesiunea ambelor iumătăti. Astfel,
de exemplu, dacă defunctul lasă un frate primar, doi fraţi consîngeni si
trei fraţi uterini şi un patrimoniu succesoral de 180.000 lei, acesta se va
împărţi în două jumătăfi a cîte 90.000 lei fiecare; fraţii defunctului vor
lua următoarele cote: cel primar 1/3 dintr-o jumătate si 1/4 "din cealaltă
iumătate, adică 30.000 plus 22.500, deci în total 59.500 lei: cei consîngeni,
fiecare cîte 1/3 dintr-o jumătate, adică cîte 30.000 (deci împreună
60.000 lei): iar cei uterini fiecare cîte 1/4 dintr-o jumătate, adică cîte
22.500 lei fdeci împreună 67.500 lei).
Codurile Călimach şi Caragea cunoaşteau aşa numitul privilegiu al
dublei legături în temeiul căruia, într-o asemenea ipoteză, fratele primar
excludea de la succesiune pe cei consîngeni si uterini, ceea ce constituia
desigur o soluţiune rigidă şi profund nedreaptă.
Art. 674 c. civ., care prevede acest mod de împărţire al succesiunii
între fraţi şi surori cu părinţi deosebiţi, spune textual: „Partajul jumătăţii
sau celor trei pătrimi cuvenite fraţilor şi surorilor" etc, redactare
din care pare a rezulta că acest mod de împărţire s-ar referi numai la
ipoteza cînd fraţii şi surorile vin în concurs cu părinţii, căci numai atunci
ei au drept la o doime ori la trei sferturi din succesiune. Am putea conchide
oare din acest mod de redactare că în cazul cînd fraţii şi surorile
cu părinţi deosebiţi moştenesc întreaga succesiune, părinţii fiind decedaţi,
nedemni sau renunţători, art. 674 nu s-ar mai aplica? O asemenea
soluţiune, întemeiată exclusiv pe o inadvertenţă de redactare a art. 674
c. civ., ar fi inadmisibilă, căci raţiunea adoptării despicăturii de către legiuitor
este aceeaşi în ambele ipoteze şi nu vedem cum s-ar putea justifica
aplicarea unui tratament diferit fraţilor primari, după cum părinţii
defunctului vin sau nu la succesiune. Dimpotrivă, e limpede că legiuitorul
a înţeles să-i avantajeze în toate ipotezele cînd ei sînt chemaţi la succesiune,
indiferent că vin în concurs cu părinţii sau singuri.