1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

tează procurorul în activitatea sa. Pină cînd celelalte părţi ale procesului
nu sînt obligate a invoca în instanţă împrejurările nefavorabile intereselor
lor, procurorul este obligat să strîngă toate dovezile, făcînd abstracţie de
caracterul lor pozitiv sau negativ pentru pretenţiile susţinute de el —
art. 235 al. II şi art. 187 cod. proc. pen. Aceasta este o cucerire foarte
semnificativă a procuraturii de tip socialist faţă de organele acuzării din
ţările capitaliste. Situaţia este asemănătoare şi în procesul civil; b) Supravegherea
legalităţii exercitată de procuratură, pe lingă altele, se .extinde
şi asupra respectului faţă de legile materiale ale căror realizare intră
în competenţa instanţelor judecătoreşti. De aici izvorăsc atribuţiile procurorului
în domeniul urmăririi penale, sarcinile sale de acuzare şi dreptul
său la acţiune în procesul civil. Aceste atribuţii ale procurorului se
împletesc cu cele rezultate din sarcinile sale de supraveghere a activităţii
subiectelor procesului, dar aceste atribuţii totodată explică asemenea obligaţii
şi drepturi ale procurorului, pe care nu le găsim în persoana celorlalte
părţi ale procesului. Ex. cele prevăzute de art. 310 alin. I şi II;
art. 381 alin. IV. cod. proc. pen. şi art. 30 al Decr. nr. 32 din 1954.
Trebuie să menţionăm că atribuţiile procuraturii se împletesc în
cursul îndeplinirii lor, aşa încît activitatea procesuală a procurorului
serveşte cînd una, cînd alta dintre atribuţiile procuraturii, de multe ori
chiar mai multe dintre aceste atribuţii. (Cele prevăzute de art. 5 lit. b, c,
d şi e a Legii pentru organizarea procuraturii R.P.R.). Cu toate acestea,
activitatea procesuală a procurorului este peste tot o activitate de supraveghere
a legalităţii îmbrăcată într-o formă procesuală, raportul său cu
celelalte subiecte )ale procesului este [un raport de supraveghere a legalitaţii,
manifestată tot 'în formă procesuală.
!
*
* *
Din cele constatate mai sus rezultă clar, că nu putem pune semnul
egalităţii între activitatea procesuală a procurorului şi supravegherea legalităţii
exercitată de el asupra activităţii judecătoreşti. Activitatea procesuală
a procurorului, de ex. în procesul penal, poate fi în legătură cu
4 puncte dintre atribuţiile procuraturii prevăzute în art. 5 lit. b, c, d şi e
din Legea pentru organizarea procuraturii. Activitatea sa în procesul civil
de asemeni poate fi in legătură cu literile d şi e ale aceluiaşi articol.
Pentru o interpretare justă a regulilor procesuale în legătură cu activitatea
procurorului este foarte important a se stabili în prealabil, de care
dintre atribuţiile procuraturii este legată activitatea, dreptul sau obligaţia
procurorului, vizate în norma cazului concret. De aceea este foarte
important să înlăturăm concepţia procesualistă, unilaterală a activităţii
procesuale a procurorului şi să nu scăpăm nici o dată din vedere atribuţiile
sale de supraveghere a legalităţii.
*
* *
Procuratura prin activitatea ei de supraveghere a legalităţii aduce
un sprijin preţios justiţiei în privinţa îndeplinirii sarcinilor ei. Sprijinul