1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

că prezentau pe acea vreme informaţii deosebit de ample, alături de
care \ n-ar fi imposibil a se presupune şi utilizarea acelui comentariu
al luf Traian, cunoscut celor vechi sub numele: de bellis Dacicls. Nu se
poatel exclude însă nici folosinţa unor izvoare mai vechi, care relevau
anumite situaţii din trecut, cu un secol în urmă, căci printre cele 15
neamijtri locuitoare pe pămîntul Daciei, două de origine celtică, anarţii
şi teunscii, reapar acum pentru ultima oară, după ce izvoarele îi uitaseră
mai bine de un veac. Despre teuriscii celţi (uneori taurisci), cei din -vecinătatea
de NV a Daciei, datorită lui Strabo (VII, 3, 11), care era»
aproape contemporan cu evenimentele şi despre care credem că e cel mai
în măsură să ne transmită realitatea, ştim că au fost nimiciţi de către
Burebis|a. De atunci încoace, numele lor nu mai apare pomenit nicăieri.
Cit despre anarţi, după anul 19 î.e.n. cînd sînt amintiţi în inscripţia
lui M. V'inucius 3 , numele lor nu se mai întîlneşte nici la Plinius, nici la
Tacitus ţşi nici pe inscripţia miliariului de la Almaşul Mare (CIL III
8060), utide cuvîntul ultimului rînd, cum a arătat V. Pîrvan, nu poate
fi întregit prin lectura ulcus Anar [torutn], cum se credea pînă nu demult
4 . Nici arheologic produsele materiale tîrzii celtice nu sînt întîlnite
în N Daciei din sec. I e.n. De asemenea şi lipsa unor toponime celtice
(în afară Ide un singur caz: Rucanium) arată că stăpînirea şi întiietatea
politicei a triburilor celtice se încheiase de multă vreme în această
regiune. \
A treimi populaţie din N Daciei, aşezată de Ptolemaeus la E de teurisci,
este heamul costobocllor, întîlnit sub acest nume de cele mai multe
ori în literatura d