1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

More documents

Recommendations

Info

ECONOMIE POLITICA UNELE PROBLEME ALE MUNCII NECESARE IN MICA PRODUCŢIE DE MĂRFURI DIN AGRICULTURĂ* Autorul subliniază caracterul schimbat al muncii necesare în producţia de mărfuri din agricultură, în perioada trecerii de la capitalism la socialism. Relaţiile de producţie ale ţărănimii care lucrează individual conţin, în economia perioadei de trecere, noi trăsături, prin care caracterul acestei mici producţii de mărfuri se deosebeşte rădicat de caracterul avut în perioada capitalistă. Din această deosebire rezultă însuşi caracterul deosebit al muncii necesare, din ea derivă problema cum se diviza în capitalism munca ţăranului exploatat în muncă necesară şi supra-muncă şi cum trebuie să se divizeze munca ţăranului eliberat, în muncă pentru necesităţile proprii si muncă pentru necesităţile societăţii. In economia perioadei de trecere, ţărănimea muncitoare — avînd în vedere masa decisivă — nu este o clasă exploatată. Ţăranul muncitor nu este nevoit să-şi vindă forţa de muncă. In urma încetării supra-muncii, munca ţăranului muncitor se transformă în totalitatea ei în muncă necesară. Dar această muncă necesară trebuie să conste din două părţi: din munca efectuată de ţăran pentru sine şi din munca efectuată în folosul societăţii. Principalul mijloc prin care se poate asigura ca în munca necesară a ţăranului muncitor să se cuprindă şi munca făcută în interesul societăţii, este schimbul de produse dintre ţărănimea muncitoare şi muncitorime, schimbul de mărfuri dintre oraş şi sat. Condiţia preliminară pentru asigurarea muncii în folosul societăţii este sporirea producţiei ţăranilor muncitori, mai ales pe calea ridicării productivităţii muncii. Atît timp cît ea gospodăreşte cu mijloace primitive, masa ţărănimii muncitoare nu poate, din motive obiective, să participe, în măsură corespunzătoare cu muncitorimea, la construirea socialismului şi, mai ales, rămîn mult în urmă în ceea ce priveşte munca prestată pentru societate. Singurul mijloc pentru lichidarea definitivă a acestei situaţii este crearea relaţiilor socialiste de producţie în agricultură, colectivizarea. Intru- * Rezumat după lucrarea apărută in original în ediţia maghiară a buletinului.
cit aceasta este un proces mai îndelungat, - paralel cu ea este necesara o asemenea politică economică care să ducă la creşterea cointeresării materiale a ţărănimii muncitoare în mărirea productivităţii muncii, la o mai bună folosire a timpului anual de muncă ce stă la dispoziţia ţărănimii muncitoare şi, în acest fel, la creşterea cantităţii de muncă efectuată pentru societate. Autorul atrage atenţia mai ales asupra utilizării a două mari rezerve: pe de o parte ridicarea productivităţii muncii, pe de altă parte creşterea numărului de zile de lucru folosite într-un an, deci folosirea mai bună a timpului anual de muncă al ţăranilor muncitori. KOHN HILLEL Catedra de economie politică Universitatea „Bolyai"
Page 1 and 2: UNIVERSITĂŢILOR ,V.BABES"si „BO
Page 3 and 4: COMITETUL DE REDACŢIE Redactori re
Page 5 and 6: Pag. CSELÉNYI BÉLA, Despre legăt
Page 7 and 8: OTp- M9K ^ETPH, HeCKOJtBKO TpaHCMBB
Page 9 and 10: Pag. CSELÊNYI BÊLA, Les rapports
Page 11 and 12: Universitatea „Ferencz Jozsef" di
Page 13 and 14: XIX Bena, oHHoro HS OCHOBOHOJOJKHHK
Page 15 and 16: L'Université „Ferencz Jôzsef" d
Page 17 and 18: conducerea partidului ţărănist,
Page 19 and 20: Să vedem acum ce spune V. Madgearu
Page 21 and 22: opunerii ţărănimii. Reforma agra
Page 23 and 24: de clasă ţărăneşti unitare", e
Page 25 and 26: Sub influenţa acestor fapte şi a
Page 27 and 28: citită', socotesc a fi obligaţi s
Page 29 and 30: lui, el vrea să înlăture democra
Page 31 and 32: vieţii colective. Zadarnic a argum
Page 33 and 34: hologice ale poporului romîn, adic
Page 35 and 36: „Romînismul poate fi considerat
Page 37: săvîrşire altul de cum este rapo
Page 41 and 42: ilită dinainte, a altor cuvinte pe
Page 44 and 45: ŞTIINŢE JURIDICE CLASELE DE MOŞT
Page 46 and 47: In ce priveşte celelalte drepturi
Page 48 and 49: privilegiaţi, adică pe părinţii
Page 50 and 51: fireşti şi rudele acestora (art.
Page 52 and 53: După secole de tratament vitreg, r
Page 54 and 55: Chestiunea trebuie lămurită in pr
Page 56 and 57: Art. 674 c. tiv. vorbeşte numai de
Page 58 and 59: Ascendenţii ordinari de acelaşi g
Page 60 and 61: Prin copii trebuie să înţelegem
Page 62 and 63: înfrumuseţare. Nu vor intra îns
Page 64 and 65: pătrimi, ceea ce ne pare ca fiind
Page 66 and 67: KATErOPHH HAC/IEßHHKOB B nPABE P.
Page 68 and 69: PE MARGINEA PROBLEMEI ACŢIUNII IN
Page 70 and 71: iiomice de stat, cărora li s-a în
Page 72 and 73: losinţă şi dispoziţie a acelui
Page 74 and 75: orice bun fără stăpîn trece în
Page 76 and 77: ) Prezumţia dreptului de proprieta
Page 78 and 79: Se pune însă problema, dacă regu
Page 80: de restituirea cantităţii ce se a
Page 83 and 84: îndrumarea şi controlul aplicări
Page 85 and 86: ) în timpul deplasării spre locul
Page 87 and 88: III Dreptul sovietic rezolvă in mo
Page 89 and 90:
cauzate, deşi nu i se poate imputa
Page 91 and 92:
cii intimplat din vina administraţ
Page 93 and 94:
legile de ocrotire şi de protecţi
Page 95 and 96:
OTBETCTBEHHOCTb HAHHMArOIIlHX 3AITO
Page 98 and 99:
UNELE PROBLEME ALE SUPRAVEGHERII LE
Page 100:
a fost suprimată prin ultimele mod
Page 103 and 104:
Cu toate că supravegherea activit
Page 105 and 106:
dat de procuratură se resimte în
Page 107 and 108:
Deşi între aceste partide existau
Page 109 and 110:
In acelaşi timp Sulla urmăreşte
Page 111 and 112:
face nici o deosebire între casa p
Page 113 and 114:
Cu alte cuvinte această atitudine
Page 115 and 116:
cace dat fiind consecinţele pe car
Page 117 and 118:
Constituţia republicană bazată p
Page 119 and 120:
yrOJIOBHblE 3AKOHU cyjibi (P e 3 io
Page 122 and 123:
REGLEMENTAREA INFRACŢIUNII DE HULI
Page 124 and 125:
,.Prin dezvoltarea deosebită a cul
Page 126 and 127:
Articolul din codul penal incrimini
Page 128 and 129:
Dacă autorul acţionează fiind co
Page 130 and 131:
nea se îndreaptă în mod -vădit
Page 132 and 133:
de noapte in satul său, a bătut
Page 134 and 135:
DESPRE CARACTERUL DE SUPRASTRUCTURA
Page 136 and 137:
acei factori economici, care determ
Page 138 and 139:
Putem vorbi despre o .cooperare org
Page 140 and 141:
cifice ale bazelor economice a fiec
Page 142 and 143:
denţa de stat, suveranitatea, împ
Page 144 and 145:
de capital in subordonarea aparatul
Page 146 and 147:
decît dorinţa, voinţa şi hotăr
Page 148 and 149:
petuos al mişcării muncitoreşti
Page 150 and 151:
11. In sfîrşit, cîteva cuvinte d
Page 152:
girea existenţei sistemului capita
Page 155 and 156:
astfel că intre ele există în pr
Page 157 and 158:
mondială", G. Burham recomandă ca
Page 159 and 160:
Ziua de 23 august 1944 are o deoseb
Page 161 and 162:
tica internă şi cea externă a st
Page 163 and 164:
Republica India, Uniunea Birmană,
Page 165 and 166:
Acest tratat, spre deosebire de vec
Page 167 and 168:
1. de a acţiona în spiritul conso
Page 169 and 170:
state fasciste constituie o expresi
Page 171 and 172:
Guvernul Republicii Populare Romîn
Page 173 and 174:
mai hotărît şi consecvent al sub
Page 175 and 176:
sele reale ale poporului romîn". N
Page 177 and 178:
Relaţiile economice dintre R.P.R.
Page 179 and 180:
Printre tratatele politice mai rece
Page 181 and 182:
mocrat-popular, o constituie admite
Page 183 and 184:
LA POLITIQUE EXTÉRIEURE DE LA RÉP
Page 185 and 186:
că prezentau pe acea vreme informa
Page 187 and 188:
zarea lor pe Tunáis de către Plin
Page 189 and 190:
Total deosebite, fată de istoricii
Page 191 and 192:
adică munte. E adevărat că alte
Page 193 and 194:
Unul din puţinele izvoare literare
Page 195 and 196:
succes încercările romanilor de a
Page 197 and 198:
laţiile de la răsărit de Carpaţ
Page 199 and 200:
198 Nicolae Gastar Odată cu dispar
Page 202 and 203:
BRAŞOVUL LA MIJLOCUL SECOLULUI AL
Page 204 and 205:
pe un teritoriu şi la distanţe cu
Page 206 and 207:
voievod sau mai tirziu principe), c
Page 208 and 209:
şi din răspîndirea reformei în
Page 210 and 211:
care se întorc de la iarmaroace, d
Page 212 and 213:
epunerea sa in drepturile sale. Num
Page 214 and 215:
de rînd. Executarea sentinţei ar
Page 216:
BRAŞOV AU MILIEU DU XVI- e SIECLE
Page 219 and 220:
toare. Le spuneau că de nu se vor
Page 221 and 222:
lităţile, insă, magistratul din
Page 223 and 224:
\ tru a exercita şi in acest fel o
Page 226 and 227:
ARON FLORIAN (1805- 1887) După Qhe
Page 228 and 229:
ca după sistema scolasticească a
Page 230 and 231:
şi aceasta era problem.! fundament
Page 232 and 233:
„Ideea repede de istoria Ţării
Page 234 and 235:
unei stări materiale a ţării şi
Page 236 and 237:
întemeiată pe isvoare bogate, sig
Page 238 and 239:
La Ilfov nu stătu prea mult, căci
Page 240 and 241:
nistraţia de astăzi şi să resta
Page 242 and 243:
ÎN LEGĂTURA GU PROBLEMA ÎNTINDER
Page 244:
CITEVA DOCUMENTE ARDELENE IN LEGĂT
Page 247 and 248:
selor dominante sau a uneltirilor p
Page 249 and 250:
ghiare, şi germane din Transilvani
Page 251 and 252:
apărări comune în faţa năvăli
Page 253 and 254:
Balcani, care a contribuit Ia slăb
Page 255 and 256:
In această perioadă, legăturile
Page 257 and 258:
256 Bânyai Ldszlo nare maghiare ş
Page 259 and 260:
nul democrat-popular, care a înfă
Page 261 and 262:
Nume de persoană maghiare stau la
Page 263 and 264:
262 E. Petrovici Ardealului. Cî. A
Page 266 and 267:
NOŢIUNEA DE „LIMBĂ ANALITICĂ"
Page 268 and 269:
se considere drept înapoiate unele
Page 270 and 271:
simţit de ele ca un complex sintet
Page 272 and 273:
(head -f- ache) cu rom, durere de c
Page 274 and 275:
O CONTRIBUŢIE VALOROASĂ LA DEZVOL
Page 276 and 277:
In literatura eclesiástica romîne
Page 278 and 279:
Fonetisme ca buăr (f. I v°) 3 . b
Page 280 and 281:
Varlaarn foloseşte numeroase cuvin
Page 282 and 283:
2) pi. s. vendecă-l (f. 171 v°),
Page 284 and 285:
E adevărat însă că nu se poate
Page 286 and 287:
Cînd petrece omul in fum, atunci-i
Page 288 and 289:
tăţile semnalate de noi mai sus s
Page 290:
llEHHLlft BKXAfl B PA3BHTHE PyMLIHC
Page 293 and 294:
35—38, 41—42, 46—48, 50, 57.
Page 295 and 296:
Şi i-ai dat podoabă de noroade mu
Page 297 and 298:
Dosoitei: Ce folosiaşte de cinste.
Page 300 and 301:
CONTRIBUŢII LA ISTORIA TEATRULUI R
Page 302 and 303:
Au continuat însă, cu siguranţă
Page 304 and 305:
pentru limba şi cultura naţional
Page 306 and 307:
în ansamblul din Cluj. Face apoi p
Page 308 and 309:
cercetătorii romîni şi maghiari
Page 310 and 311:
Spre deosebire de Păly, Farkas î
Page 312 and 313:
(pe alte afişe „Soţietate teatr
Page 314 and 315:
— dacă ţinem seama de împrejur
Page 316 and 317:
„Voievodul ţiganilor arăta ca u
Page 318 and 319:
doi avea o cunoştinţă ţărmurit
Page 320 and 321:
mîneşti, care exercita atunci o m
Page 322 and 323:
20. VI.: Preţioasele, comedie înt
Page 324 and 325:
Foiletonul Diletanţii teatrului ro
Page 326 and 327:
In tot cazul, nu mai avem nici o ş
Page 328 and 329:
nouveau une place importante. Les s
Page 330 and 331:
ACTIVITATEA DE CERCETĂRI DIALECTOL
Page 332:
morfologic şi adverbul postpus nu
show all

1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?