1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

severa cenzură a iui Metternich n-ar ii îngăduit-o. Se fac afişe germattoromîne.
Cel din 28. XII anunţă spectacolul Scăparea Ţării romineşti, „tablou
în 4 chipuri". Concomitent cu trupa germană, joacă cea maghiară a
actorilor dela Cluj, condusă dé Pergo Czelesztin, care de asemenea invită,
prin afişele ei, în mod special, pe boieri la spectacole 10 . In, 1822/1823, ansamblul
acesta revine în Braşovul, care geme încă de refugiaţi. Actorul
maghiar Gode István, în memoriile lui scrise la bătrîneţe, vorbeşte — cu
siguranţă exagerat •— de 40.000! 11 . Un afiş din 1823, anunţă reprezentarea
în limbă romînă a piesei Vecinătatea periculoasă de Kotzebue 12 .
In 1826, ansamblul clujean, în frunte cu celebra cîntăreaţă din Ungaria
Déryné, găseşte încă un mare număr de boieri aici. El dă, între 18. VII
şi 25. XI 70 de spectacole de operă şi vodevil în limba maghiară şi germană
13 . In savuroasele ei memorii, Déryné se plînge de primirea rece, sau
chiar de boicotul burghezilor saşi, în schimb, boierii romîni o adoră. Familia
Alexandrescu ţine neapărat să o cunoască; o invită la ea acasă,
unde îi serveşte mîncări necunoscute de cîntăreaţă înainte, se plînge de greutăţile
pe care le întîmpină la Braşov, insistă să o viziteze la Bucureşti, cind
se va întoarce în ţară. La un spectacol, dat în beneficiul ei, prinţul Ghica
subscrie o sumă importantă. El o invită la un garden-party în locuinţa lui,
unde cîntăreaţă distrează publicul cu minunata ei voce 14 .
Ansamblurile maghiare vizitează Braşovul şi după ce boierii se reîntorc
în Principate. In 1830, o trupă maghiară reprezintă aici Pădurea
Sibiului sau Elisena din Bulgaria, la sfîrşitul căreia se joacă dansuri romîneşti
din Haţeg. Piesa e dată şi în 1837 15 .
Astfel Braşovul devine un mare punct de atracţie, nu numai pentru
•actorii germani şi maghiari din Ardeal, ci şi pentru cei din Ungaria. Unii
ilin ei jinduesc să atingă Bucureştii, să vadă deci la ei acasă pe acei boieri,
aşa de iubitori de distracţie, cu pungile doldora de galbeni.
De ce n-ar încerca apoi să cucerească publicul romînesc chiar cu spectacole
în limba romînă? Am văzut că asemenea spectacole s-au încercat.
Ele se vor repeta, în mod mai sistematic, de ansamblurile conduse de Pály
Elek (1840) şi .Farkas Jozsej (1847). Vom prezenta, în cele ce urmează,
îndrăzneţele lor iniţiative.
Pály Elek este un actor din Ungaria. El s-a născut în 1796 în Papa.
După terminarea studiilor, îmbrăţişează cariera de preot şi învăţător. Cum
are o voce bună, directorul de trupă Kjlényi David îl convinge să intre în
ansamblul lui. îşi dezvoltă apoi educaţia -muzicală la Viena. In 1825 e
Orbân Lâszlo, Adalekok a brassoi magyar szineszet tortenetehez 1849-ig (Contribuţii
1 0
la istoria teatrului maghiar din Braşov, pînă la 1849), in Emlekkonyv Kristoj
Gydrgy hatvanadik szăletesnapjăra, Cluj, 1939, p. 191 şi urm.
K. Pap Miklos, A magyar szineszet tortenetehez. (In legătură cu istoria teatrului
11
maghiar), în Torteneti Lapok, II (1875), nr. 6.
Orbân, op. cit., cf. şi G. Bogdan Duică, Ioan Barac, Bucureşti, 1938, p. 27. El
1 2
crede că spectacolul s-ar datora trupei germane a lui Kreibig.
13
Orbân, op. cit.
Deryne naploja (Jurnalul doamnei Dery), ed. lui J. Bayer, Budapesta,. voi. II,
14
p. 230 şi urm.
Orbân, op. cit.
15