1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

Sibiu la Cluj (în 1780). Aceasta are, drept consecinţă, creşterea numărului
nobililor care locuiesc permanent sau temporar in oraş, precum şi a funcţionarilor
care formează, deocamdată, grosul clasei de mijloc.
îndeosebi cu prilejul dietelor, se concentrează aici şi numeroşi nobili
şi funcţionari din provincie. Cu excepţia cîtorva nobili aserviţi cu totul
Vienei, toţi aceştia sînt cuceriţi de ideea culturii naţionale. Lupta pentru
ea constituie una din principalele forme de rezistenţă, apoi de independenţă
faţă de Habsburgi, iar teatrul o instituţie minunată pentru atingerea acestui
scop. Astfel se întemeiază la Cluj, în 1792, cea dintîi societate de actori
maghiari. Se face deci un pas important spre teatrul stabil. Societatea se
bucură de sprijinul guvernului ardelean, al dietei şi al comitatelor. Dieta
însărcinează o comisie care să se ocupe cu problema ridicării unui teatru.
Se fac colecte în acest scop. In fruntea celor care subscriu sume importante
sînt .marii nobili: Weselenyi, Bănffy, Teleki, Cserei. In 1803 se pune piatra
de temelie a clădirii. Din pricina crizei economice ciare a urmat războaielor
napoleoniene, ea nu se va termina decît in 1821. Clujul se poate mînjdri
astfel cu cel dintîi teatru stabil maghiar. Clădirea are o capacitate de
aproximativ 1200 de locuri, scena ei e spaţioasă, garderoba bine înzestrată,
îndată după inaugurare, spectacolele de teatru alternează cu cele
de operă.
Această mişcare a permis mai întîi formarea unei pleiade de actori
de seamă. Actorii din Ungaria sînt atraşi şi ei la Cluj.
Fireşte că aceşti actori n-au fost retribuiţi după cuviinţă; mulţi dintre
ei au sfîrşit în mizerie. Cu tot interesul crescut pentru teatru, nobilimea
şi burghezia consideră pe actor un comediant sau un aventurier, care trebue
ţinut la periferia societăţii lor. Iată de ce, pentru a-şi a sigur a__ existenţa,
ă£torii^e_corig.tituie uneori în diverse grupări "care fac turnee în oraşele
şi-orăşelele, de piovincie. ULIfiCg^t aceste turnee s-au mărginit la centrul
si nprd-eşjij _Ardealuluij maiăpiîl s--au întins pina itrsM^^JjTWăşbv' şi
Sibiu, răspindind" interesul pentru teatru în întregul' Ardeal. Aceste turnee
aujost jKDsibile jş! datorită creşterii populaţiei urbane în noua fază istorică.
""Teatrul stabil din Cluj a creat apoi un climat favorabil dezvoltării
'literaturii dramatice. Pe scena lui se dau marii clasici ai literaturii unijversale.
încă în 1794 se reprezintă Hamlet în traducerea lui Kazinczy; au
urmat apoi alte piese ale lui Shakespeare. Se prezintă şi mult Moliere.
Schiller. Se fac numeroase localizări, în care intră mult din realităţile locale.
Literatura originală nu se lasă nici ea prea mult aşteptată. Pentru
teatrul din Cluj scrie Jozsef Katona Bănk-băn, cea dintîi capodoperă a literaturii
dramatice maghiare (reprezentată la Cluj în 1834).
Mişcarea teatrală maghiară din Ardeal scade din importanţă după
1837, cînd se întemeiază teatrul stabil din Pesta 5 .
Această mişcare are, de bună seamă, numeroase părţi pozitive. Din
nefericire, chiar de la început se resimte, atît în spatele ei, cît şi a luptei
5
Cu privire la mişcarea teatrală maghiară din Ardeal, avem o bogată bibliografie.
Problema a fost reluată de prof. Jancso într-un studiu pe care-1 pregăteşte în cadrul
Secţiei de Istorie literară şi Folclor a Filialei din Cluj a Academiei R.P.R. Am utilizat
aici manuscrisul, în întîia îormă, al acestei lucrări, pe care prof. Jancso a avut bunăvoinţă
de a mi-1 pune la dispoziţie.