14.01.2014 Views

1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

care constă în echivalentul cîştigului mediu brut lunar al accidentatului<br />

pe ultimele 12 luni efectiv lucrate sau diferenţa între acestea şi pensia<br />

ori ajutoarele primite de la asigurările <strong>sociale</strong> de stat, care se acordă,<br />

fie într-o sumă globală, fie prin plăţi periodice. Credem că este mai indicat<br />

ca despăgubirile care reprezintă cîştigul pierdut, să fie acordate<br />

sub formă de plăţi periodice pentru a se evita astfel capitalizarea unor<br />

sume de bani. Aceasta este, de altfel, şi în interesul celui accidentat,<br />

despăgubirile fiind destinate întreţinerii sale pe timpul incapacităţii totale<br />

sau parţiale de muncă.<br />

Despăgubirea la care angajatul accidentat are dreptul trebuie să<br />

reprezinte prejudiciul real suferit de către acesta. De aceea suma acordată<br />

de către instanţă ca despăgubire a cîştigului pierdut poate fi modificată<br />

la cererea celui interesat, atunci cînd intervin schimbări cu privire<br />

la capacitatea de muncă a accidentatului, de exemplu în cazul cînd<br />

acesta şi-a format o nouă calificare care îi asigură cîştiguri la nivelul<br />

celor pe care le avea înaintea accidentului sau chiar mai mari.<br />

La stabilirea cuantumului daunei, instanţa va trebui să ţină seama<br />

şi de eventuala culpă a accidentatului cînd, alături de culpa celui ce<br />

angajează, a contribuit şi ea. la provocarea accidentului 13 .<br />

în cazul cînd accidentatul sau urmaşii săi nu primesc pensie sau<br />

ajutor în cadrul asigurărilor <strong>sociale</strong>, datorită unei împrejurări deosebite,<br />

ei vor avea dreptul la o reparaţie integrală a prejudiciului, obţinută<br />

exclusiv pe calea dreptului comun, prin acţiunea civilă intentată în acest<br />

scop.<br />

Se pune acum întrebarea, care este natura juridică a răspunderii unităţii<br />

culpabile pentru reparaţia integrală a prejudiciilor cauzate angajaţilor<br />

prin accidentele de muncă?<br />

Prof. M. Witzman 14<br />

susţine că „răspunderea ce incumbă unităţii culpabile<br />

de a repara prejudiciul cauzat angajatului are un caracter contractual,<br />

ea derivînd dintr-un raport juridic de muncă".<br />

In argumentarea susţinerii sale, arată că „.. . angajatul se află în<br />

cadrul unităţii în bâza unui raport juridic de muncă, deci există o legătură<br />

contractuală între părţi. Angajatul nu poate fi considerat ca o persoană<br />

„străină" întreprinderii, întocmai ca orice altă pesoană, care, întîmplător,<br />

aflîndu-se în întreprindere, ar fi — să zicem — victima unui<br />

accident de muncă. Intr-un astfel de caz, arn avea de-a face cu o răspundere<br />

delictuală civilă, prevăzută de art. 998 şi urm. din codul civil."<br />

Prof. M. Witzman arată apoi, că măsurile de protecţia muncii, ca<br />

şi normele respective, deşi „au un caracter imperativ de la care părţile<br />

nu pot deroga prin înţelegerea lor, dar ele îşi produc efectul numai ca<br />

urmare a unui raport juridic de muncă, respectiv al unui contract". Pe<br />

drept cuvînt, arată în continuare că: „O persoană străină nu are nici<br />

o calitate să ceară unei unităţi să îndeplinească măsurile prevăzute de<br />

13<br />

Vezi în acest sens: Em. Em. Prunescu, notă Justiţia Nouă, nr. 5/1954, p. 674—<br />

679.<br />

14<br />

M. Witzman, Curs de Drept muncitoresc, ediţia III, Tipografia şi litografia Invăţămîntului.<br />

Bucureşti, 1955, p. 533—537.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!