1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

Codul nostru penal, declarînd drept infracţiune atitudinile certăreţe
îndreptate contra ordinii obşteşti, foloseşte termenul de huliganism.
Această denumire a infracţiunilor îndreptate contra ordinii obşteşti poate
duce în multe cazuri la interpretări greşite. Termenul de huliganism are
mai multe înţelesuri in opinia publică, datorită faptului că cei oare au
luat parte în pogromurile din Rusia ţaristă au fost numiţi „huligani" 7 .
In cazul nostru, sub huliganism înţelegem numai atitudinile care încalcă
ordinea obştească şi dispreţuiesc regulile de convieţuire socială.
Latura obiectivă a infracţiunii de huliganism o constituie acte sau
gesturi, ori expresii lipsite de cuviinţă, prin care se încalcă regulile de
convieţuire socialistă. Prin aceasta articolul 5784 C. pen. a determinat
numai trăsăturile cele mai generale ale acţiunilor de comitere, deoarece
nu poate înşira în mod taxativ toate modurile de comitere concrete, prin
care se pot realiza actele huliganice. Asemenea încercări n-ar avea nici
un folos şi ar fi de neconceput, deoarece regulile de convieţuire în societate
sint laşa de variate, încît nu se pot înşira în mod amănunţit toate acţiunile
care constituiesc încălcări ale acestor reguli.
La fel codul penal sovietic, care a incriminat întîia oară huliganismul,
tocmai din cauza varietăţii acţiunilor huliganice, la determinarea laturei
obiective n-a căutat să ajungă la o construcţie completă. Ba mai mult, art.
74 al codului penal al R.S.F.S.R. enunţă doar atît că „actele huliganice săvîrşite
în întreprinderi, instituţii şi locuri publice se pedepsesc cu închisoare
pe termen de 1 an", fără a mai specifica ce înţelege prin huliganism.
Să vedem acum care sînt acele tipuri de acţiuni concrete care, potrivit
dispoziţiilor dreptului nostru penal, pot constitui infracţiune de huliganism.
Distrugerea sau degradarea de bunuri fără vreun motiv, cuprinzînd;
spargerea geamurilor, vitrinelor, distrugerea reclamelor luminoase, degradarea
sau murdărirea clădirilor şi gardurilor, degradarea localurilor sau
instalaţiilor destinate distracţiei sau confortului locuitorilor, distrugerea
plantelor din grădini, parcuri etc, constituie huliganism, cînd făptuitorul
săvîrşeşte fapta nu din motive îndreptate împotriva unor persoane concrete,
ci cu scopul de a da dovadă de lipsă de respect faţă de societate, deci acţiunea
autorului nu are alt motiv, decît dispreţuirea regulilor de convieţuire
în societate. Nu constituie deci huliganism fapta săvîrşită din motive de
răzbunare personală, dorinţa de a obţine un folos material sau alte asemă
nătoare. In caizul stabilirii infracţiunii de huliganism totdeauna este necesar
ca motivul săvîrşirii acţiunii să fie dorinţa de a distruge sau degrada
fără vreun motiv. In toate acele cazuri, cînd distrugerea sau degradarea
unui bun nu este lipsită de motive, deci făptuitorul este condus de alte
motive decît cele huliganice, nu mai avem de-a fiace cu huliganism, ci cu
infracţiunea de distrugere sau degradare de bunuri obşteşti (art. 536 3
C. pen.) sau cu delictul de degradare a lucrului altuia (iad. 559—560
C pen.).
Cuvîntul este de origine engleză şi înseamnă „plebe sălbatică". Vezi: Dicţionarul
7
de cuvinte străine, Ediţia Szikra, Budapesta, 1951, p. 157. In terminologia juridică
maghiară această nouă infracţiune este denumită „garâzdasâg".