1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

şi din răspîndirea reformei în rindurile locuitorilor oraşului în deceniul
al V-lea al secolului al XVI-lea, şi din caracterul ei. Reforma pătrunde la
Braşov şi este introdusă apoi în universitatea săsească (1544) în urma
activităţii lui Ioan Honterus (1498—1549) 29 , în forma ei moderată, luterană,
corespunzînd intereselor unei populaţii libere, păturilor ei înstărite,
fără a ajunge la o formă radicală ca cea unitariană, de mai tîrziu, din
Cluj — oraş sbuciumat de mult mai profunde contradicţii sociale în a
doua jumătate a secolului al XVI-lea.
* *
Adînci îrămîntări politice au zguduit Transilvania pe la mijlocul secolului
al XVI-lea. Partidele şi trupele lui Ferdinand, sprijinite de oraşele
săseşti şi cele ale Isabellei îşi disputau teritoriul şi puterea. Acordul de
la Qilău nu rezolvase problema puterii şi ocupaţia habsburgică, exercitată
de incapabilul Castaldo, se spulberă destul de repede: imperiul otoman nu
era dispus să cedeze nici o palmă din pămîntul Transilvaniei şi cerea
restabilirea drepturilor Isabellei şi a fiului ei, Ioan Sigismund. Melchior
Balassa, aflat la conducerea armatei ardelene, cu asentimentul dietei, recheamă
îh ţară pe Isabella, care se afla în Polonia. Ea se întoarce în
septembrie 1556, după ce dieta de la Sebeş Alba (8 martie 1556) alese pe
Ioan Sigismund ca principe al ţării. Transilvania este recunoscută ca
principat electiv. Isabella şi Ioan Sigismund îşi fac intrarea în Transilvania,
iar la 22 octombrie 1556 i se încredinţează, pînă la majoratul fiului
său, deplină putere în toate treburile de conducere a principatului nou
constituit. Ferdinand pierduse toată partea de răsărit a fostului regat ungar,
pînă la Kosice 30 . Ajunsă la cîrma ţării, Isabella luă măsuri pentru
consolidarea puterii centrale, pentru încurajarea prietenilor şi îndepărtarea
treptată a duşmanilor. Dintre delegaţii universităţii săseşti, care-i făgăduiesc
supunere, face parte şi Ioan Tartler (din Prejmer), delegatul Braşovului.
In aceste condiţii, de frămintări şi lupte în care saşii au avut afîţea
greutăţi pentru a fi promovat o politică străină, în ambientul contradicţiilor
sociale interne din Braşov — între meşteşugarii organizaţi în bresle,
cei nebreslaşi şi plebe pe de o parte şi patriciatul de la conducere pe de
alta, are loc în anul 1557, la un an după răscoala din Sibiu, în care judele
Ioan Roth căzuse victimă poporului răzvrătit şi era să-i cadă jertfă întreaga
conducere a acestui oraş 31 , — tentativa de răzvrătire împotriva oligarhiei
braşovene a lui Gheorghe blănarul.
Cf. Aus der leit der Reformation, passim; Trauch J., Geschichte des Burzenlănder
2 3
Capituls, Braşov, 1852, p. 5—6; Teutsch. Q. D., op. cit., p. 252—267.
Cf. Veress E., Izabella Kirătyne 1519—1559, în Magy. tort. eletrajzok, Budapesta,
3 0
1901, p. 421—433; Szentrnârtom K-, Jănos Zsigmond erdelyi ţejedeiem elet es jellemrajza,
[Odorhei], 1934, p. 88—97; Makkai L., Histoire de Transytvanie, Paris, 1946.
p. 138—141; Pascu Şt., Transilvania în epoca principatului, 1948, p. 50—54.
Cf. Chronicon Fuchsio—Lupino—Oltardinum sive annales hungarici et i'anssilvanici,
31
ed. J. Trausch, Braşov; 1847, p. 59—60; Arch. des Ver. fur Siebenb. L.-Kunde,
III, Sibiu, 1848, articolul lui J. K. Schuller, Handschriftliche Vormerkungen aus Kalendern
des sechzehnten und siebzehnten Jahrhundert, p. 357; Cronica lui H. Ostermayer