Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
FILOLOGIE<br />
Rom. ORIŞ, ORIŞ, ORIŞA, ORĂŞA, ORAŞANI, ORĂŞENI<br />
< Magh. VARJAS<br />
Orăşa sau Orişa este numele unui' aîluent de stînga al Tazlăului Mare<br />
(regiunea Bacău). Pîrăul Orăşa, numit şi Coman, îşi are obîrşia la locul<br />
cu izvoare numit al-Orăşului. De la acest pîrău şi-au primit numele localităţile<br />
Orăşa, Orăşa Mare, Orăşa-Avram sau 'Orâşica, rostite şi scrise şi<br />
Orişa, Orişa Mare etc. (regiunea Bacău, raionul Tîrgu-Ocna) 1 .<br />
Gustav Weigand a căutat — toarte just — să explice acest toponimic<br />
din maghiară 2 . într-adevăr, in Valea Tazlăului sînt şi alte toponimice care<br />
provin de la ceangăii care odinioară erau mult mai numeroşi în acest<br />
ţinut 3 . Astfel, un alt afluent de stînga al Tazlăului, Nadişa, are la bază<br />
magh. nddas „(valea) cu stuf; stufăriş", cf. în Ardeal numele de pîraie şi<br />
de sate Nadăş, în fostele judeţe Arad, Cluj 4 , Timiş, Nădăşel (Nădăşelulunguresc),<br />
sat în f. jud. Cluj, Nadeş (Nadeşul-săsesc), f. jud. Tîrnava-<br />
Mică, Nadăşa, f. jud. Mureş, Nadiş, trei sate în fostele judeţe Sălaj (Nadişul-Hododului,<br />
Nadişul-romîn) şi Cluj (Nadişul-romin) 5 . Pîrăul Nadişa<br />
de pe Tazlău apare în documente înoepînd cu anul 1424 6 . De la pîrău<br />
şi-a primit numele şi satul Nadişa.<br />
Tot de origine maghiară este şi numele de vale şi de sat Ludaşul<br />
(scris şi Ludaşif < magh. Ludas < ludas „de gîscă, al gîştelor" (cf. în<br />
Ardeal numele de văi şi de sate Luduş, Ludoş în fostele judeţe Sibiu şi<br />
Turda) 8 .<br />
Vezi D. Frunzescu, Dicţionar topografic şi statistic al Rominiei, Buc, 1872.<br />
1<br />
p. 333, 334, 512; Marele dicţionar geografic al Rominiei, vol. IV, p. 596, 597.<br />
Vezi G. Weigand, Jahresbericht des Instituts für rumänische Sprache zu Leipzig,<br />
2<br />
XXVI—XXIX, p. 87.<br />
3<br />
Chiar pe pîrăul Orăşa, satul Stufu (comuna Sănduleni) estt locuit de ceangăi.<br />
Vezi Kniezsa Istvăn, Erdely viznevei, Cluj, 1942, p. 12.<br />
4<br />
Vezi S. Moldovan şi N. Togan, Dicţionarul numirilor de localităţi cu poporaţiune<br />
5<br />
romînă din Ungaria, Sibiu, 1909, p 150, 151; I. Iordan, Nume de locuri romînesti in<br />
R.P.R., I, Edit. Acad. R.P.R., 1952, p. 78.<br />
Vezi M. Costăchescu, Documentele moldoveneşti înainte de Stefan cel Mare, Iaşi.<br />
6<br />
1932, I, p. 167.<br />
M. Dicţ. geogr. al Rom., IV., p. 192.<br />
7<br />
Ludoşul-de-Murăş (Murăş-Luduş), Ludoşul-mare < magh. Marosludas, Nagyludas,<br />
8<br />
vezi Moldovan—Togan, op. cit., p. 132; Kniezsa, op. cit., p.<br />
22.
Change language