1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

urgheziei din diferitele state împotriva luptei revoluţionare a proletariatului
şi a primului său stat. Pentru a ilustra acest lucru este de ajuns să ne
referim la cîteva din tratatele încheiate de către Romînia burghezo-moşierească.
Astfel, tratatul de alianţă „defensivă" polono-romîn din 3 martie
1921, în articolul 1 prevede că: „Polonia şi Romînia se obligă să se
ajute reciproc în cazul cînd una din ele ar fi atacată fără de provocare
din parte-i, pe frontierele lor comune de la răsărit", iar în articolul 2
din tratat se spune că guvernele celor două state au obligaţia de a se
consulta „în privinţa chestiunilor de politică externă în legătură cu raporturile
faţă de vecinul de la răsărit" 23 . Deşi tratatul este intitulat „de
alianţă defensivă", el reprezintă de fapt alianţa între Polonia panilor şi
Romînia burghezo-moşierească împotriva Uniunii Sovietice. Este semnificativ
faptul că acest tratat nu cuprinde nici o clauză referitoare la lupta
comună a celor două state împotriva duşmanului lor principal din primul
şi cel de al doilea război mondial — Germania imperialistă, care în
cursul celui de al doilea război (mondial a cotropit din nou cele două
state.
Acest tratat agresiv polono-romîn reprezintă o verigă importantă
în organizarea „cordonului sanitar" de către imperialiştii occidentali împotriva
Uniunii Sovietice. Totodată, tratatul polono-romîn de alianţă din
1921 reflectă politica agresivă a guvernanţilor burghezo-moşiereşti din
Romînia în cadrul „comunităţii internaţionale", politică care pregătea
atragerea ţării noastre în războiul criminal şi contrar intereselor poporului
romîn, împotriva U.R.S.S.
In ce priveşte alianţele încheiate de către Rominia burghezo-moşierească
în vederea luptei pentru menţinerea rînduielilor internaţionale capitaliste,
sînt expresive şi „Convenţia de amiciţie şi arbitraj între Franţa
şi Romînia" încheiată la 10 iunie 1926 şi „Pactul de prietenie şi colaborare
cordială între Italia şi Romînia", încheiat la 17 septembrie 1926.
In convenţia franco-romînă, articolul 5 prevede că părţile contractante
sînt de acord să se consulte în ce priveşte atitudinea pe care urmează
s-o ia „în eventualitatea unei modificări sau a unei încercări de modificare
a statutului politic al ţărilor Europei" 24 . In pactul italo-romin, articolul 1
prevede că: „înaltele Părţi se obligă reciproc să-şi dea sprijinul mutual
şi colaborarea cordială pentru păstrarea orclinei internaţionale... " 25 .
Aceste prevederi ale celor două tratate dovedesc alianţa burgheziei romîne
cu burghezia celor două state în vederea luptei în comun împotriva mişcării
revoluţionare a proletariatului, pentru apărarea sistemului capitalist.
Apărarea sistemului capitalist, care generează războaie, înseamnă apărarea
acestui izvor de conflicte internaţionale; iar în ce priveşte metodele de
apărare a lui, pentru burghezie există una singură, aceea a războiului.
Tratatele internaţionale încheiate de către Romînia burghezo-moşierească
în anii următori şi mai ales cu Germania hitleristă şi celelalte
2 3
Interesele si drepturile României în texte de drept internaţional. Univ. Mihaileană
din Iaşi, 1936, p. 409.
2 4
o. c, p. 423.
* 3 Idem, p. 425—426,