1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

de rînd. Executarea sentinţei ar îi complicat si mai mult contradicţiile
dintre oligarhie şi bresle, reprezentate în conducere şi de Qheorghe blănarul.
In acest sens, pare probabil ca amânarea executării sentinţei să se
fi făcut sub presiunea maselor. Dar nu numai atit. Isabella îşi schimbă din
nou atitudinea faţă de cazul lui Qheorghe blănarul.
In răspunsul ei din 18 aprilie 1557, după ce cu o lună înainte se
declarase de acord cu condamnarea la moarte a lui Qheorghe blănarul,
Isabella laudă conducerea oraşului pentru faptul că a amînat executarea sentinţei.
E posibil, astfel, ca Isabella să fi influenţat o asemenea hotărâre a
municipalităţii, căci Pavel Daczo apare din nou la Braşov in 5 aprilie 1557,
probabil in aceeaşi chestiune 60 , la fel şi Nicolae Csikovszki, „magister
curiae", care stătu aici din 10 pînă la 15 aprilie, însoţit de un detaşament
de 58 de călăreţi 61 . Braşovenii motivează amînarea executării sentinţei prin
faptul că „în săptămâna patimilor domnului nu se obişnuieşte să fie pedepse
publice în acest oraş al nostru Braşov" 62 , iar Isabella laudă gestul
lor „de a păstra neîncălcată vechea voastră datină" 63
şi comunică judelui
loan Bencker să vină de îndată la dînsa, ea fiind gata să-i asculte cu plăcere
dorinţele şi rugăminţile 64 . La 12 aprilie Gheorghe blănarul este închis
în turnul argintarilor şi ţinut acolo pînă în octombrie cînd, la cererea reginei
Isabella, el este adus la Cluj 65 . De aici Gheorghe blănarul e dus şi
închis in cetatea Gilău. La sfârşitul anului Gheorghe blănarul e eliberat
din închisoare şi, după Ostermayer, el „merge către Braşov" 66 .
Gheorghe blănarul dispăru de pe arena istoriei: documentele din Braşov
din anii următori nu-1 mai menţionează ân nici o funcţiune şi e puţin
probabil ca el să se fi stabilit din nou în acest oraş. In schimb loan Benckner,
Luca Hirscher, loan Graef şi alţii din oligarhia braşoveană deţin în continuare
funcţii de conducere în oraş.
Cu aceasta se termină singura încercare cunoscută de răsturnare de
la conducere a patriciatului din Braşov, singurul atentat la prerogativele
oligarhiei braşovene în secolul al XVI-lea. Centru mai mult comercial decit
meşteşugăresc, in care grupul cel mai influent din oraş era reprezentat de
Rationarius villicoruni. .
6 0
Ibidem.
61
Orig. ined. în 1. lat., f. Privilegii, nr. 469, Arh. Stat. Or. Slalin: ,,... quod hat
6 2
hebdómada Passionis Christi, punitiones publice in ista civitate nostra Brassoviensi fieri
non soleant.. ."
Ibidem: „ ... antiquam consuetudinem vesiram inculcatam observări ..."
6 3
Ibidem: „Poteritis autem ad nos primoquouue tempore venire et vestras suplicationes
6 4
ac postulationes libenter audiemus". Veress în lucrarea sa despre regina Isabella
(p. 463), prezentînd într-o lumină favorabilă figura Isabellei, notează într-o fugitivă
menţiune recunoştinţa ei faţă de faptul că braşovenii au hotărît să amîne executarea
sentinţei. Veress explică aceasta prin „natura ei religioasă, sufletul ei milostiv, fericit
de a-şi exercita dreptul de graţiere". Se pare că autorul lui „Izabella királyné" a uitat
de asasinarea lui Fr. Bebek, Fr. şi A. Kendi în 1558. E posibil ca vizitele lui Pavel
Daczó la Braşov şi ceva mai tîrziu ale judelui loan Benckner la Alba Iulia (24 aprilie
1557, cf. Rationarius. ..) să fie în legătură cu dorinţa Isabellei de a-1 scăpa pe
Gheorghe blănarul.
Kemény, op. cit., p. 63.
6 5
Ibidem: „ . . . kommt gegen Cronen ..."
6 6