1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

pe un teritoriu şi la distanţe cu mult mai mari, ca cea a Sibiului. Cu toate
că Bistriţa deţinea o importantă poziţie în circuitul comercial al Moldovei,
Braşovul nu rămîne cu mult în urmă: comerţul cu Moldova, cu scurte
întreruperi, constituia şi el în secolul al XVÎ-lea pentru oraşul Braşov un
factor vital 7 .
Toate acestea au imprimat Braşovului Un caracter precumpănitor
comercial, aşa cum îl şi descriu de altfel contemporanii. Gheorghe Reichersdorfer,
în descrierea sa din 1550 a Transilvaniei, spune următoarele
despre Braşov: „Oraşul Braşov este vestit prin mărfurile sale turceşti...
tîrgurile săptămînale, la care vin în fiecare săptămînă sătenii, sînt aşa de
frecventate, încît prin cantitatea de mărfuri oferite ele pot fi numite adevărate
iarmaroace. Oraşul este piaţa comercială principală a vecinilor şi
în acelaşi timp atelierul comun pentru orice obiecte. Aci se întîlneşc romini,
armeni şi greci şi prin mărfurile turceşti care sînt aduse atît din
Moldova cît şi din Ţara Romînească creşte avuţia sa.. ." 8 . Peste 14 ani
Giovanandrea Gromo, comandantul gărzii italiene a lui Ioan Sigismund
din anii 1564—65, aminteşte şi el într-un raport către ducele Florenţei,
Cosimo Medici, că în ce priveşte comerţul, Braşovul este „cel mai înfloritor"
dintre oraşele Transilvaniei, unde „se adună toate popoarele
vecine, ca la un depozit comun de mărfuri" 9 . Socotelile oraşului cuprind
mii de nume de negustori romîni, saşi, unguri, greci, armeni şi
alţii din Transilvania, Ţara Romînească şi Moldova şi alte părţi, care-şi
desfăceau mărfurile sau achiziţionau mărfuri la Braşov 10 . Braşovul primea
şi exporta mărfuri de „peste mare" îndeosebi mirodenii şi ţesături aduse
de negustori saşi, moldoveni, munteni, greci ş. a.; mărfuri din Transilvania
şi din ţările vecine — vite, cai, vinuri, brînzeturi, ceară ş. a. şi postavuri
aduse din Ţările de Jos, de la Rin, din Boemia, Silezia, din Italia, produse
meşteşugăreşti fine din oraşele coroanei habsburgice şi produse meşteşugăreşti
proprii, mai ales ale argintarilor, pielarilor, blănarilor, armurierilor,
cuţitarilor, căruţarilor, turnătorilor în cositor, postăvarilor. Cea mai
mare parte din mărfurile sale meşteşugăreşti şi cele aduse din Occident
sau din Levant lua drumul Ţărilor Romîne. Valoarea mărfurilor duse prin
Braşov în Moldova şi Ţara Romînească (postav, blănuri, îrîie, hamuri,
încălţăminte, giuvaeruri, cuţite, vase, secere, coase, arme, trăsuri, mobilă,
vin, bere, deseori pînă şi pîine albă şi turtă) se ridicau în medie, după
calculele noastre, la 50.000—100.000 de florini anual.
Evoluţia oraşului liber regesc Braşov poate îi urmărită şi pe plan
demografic, urbanistic, al organizării interne. El reprezintă în secolul al
XVI-lea cel mai populat centru urban din Transilvania": numărul locuitorilor
săi se ridica la începutul acestui secol la aproximativ 9.000 de
Nistor ].. Die auswärtigen Handelsbeziehungen der Moldau im XIV., XV, und
7
XVf. Jahrhundert, Gotha, 1911, p. !53; d. ţi p. 136—170.
Seraphin Fr. W., Kronstadt zur Zeit des Hontems, in Aus der Zeit der Reformation,
8
Festschrift, 1898, p. 296—297.
Cf. Archiv des Vereins, f. Siebenb. L-kunde, N. F., II, Braşov, 1855, pp. 30—31.
9
Cf. Kronstadts Handelsbeziehungen mit dem Schwarzen Meer, în Korrespondemblatt,
1 0
XXXV, nr. 9, 1912, p. 116 et passim.
11
Seraphin, op. cit., p. 296—297, reproduce cuvintele lui Gh. Reichersdorfer: „Nici
unul din oraşele Transilvaniei, potrivit mărturiei multora, nu este mai populat."