1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

şi dacă accentul lor n-ar fi putut fi după placul auzuiui romînului,
însă sujetul dramei fiind cu tctul unguresc, nu era nici decum nefiresc,
nici sădea rău a vedea cineva şi a auzi pe ungur lucrînd în firea şi idioma
sa. încît putem zice că această dramă de s-ar fi jucat chiar de actori
pămînteni, arată singură ce ai fi cerut ca actorul să imite obiceiurile,
costumele şi idioma de peste Carpaţi. .."
Curierul nu mai dă apoi o cronică mai dezvoltată despre reprezentaţii.
Menţionează doar faptul că ele au continuat şi insistă puţin asupra Serbării
cîmpeneşti, descriind amănunţit tabloul care a urmat după acest
spectacol festiv, cu cele 7 „poziţii" ale lui. E probabil că* Heliade a contribuit
la compunerea lui 23 .
Se încerca, poate, prin reprezentarea acestei pastorale a lui Heliade
si a tabloului, în care se face aluzie la reforme umanitare şi iluministe,
să se înlăture puternica impresie produsă de complotul lui Mitică Filipescu
şi • ai lui Bălcescu şi Murgu, descoperit chiar atunci. Şi Domnul,
pe care complotiştii urmăreau să-1 înlăture ar avea adică la inimă cauza
celor mulţi, care sufăr în robie şi întuneric: „Cu multe s-a însemnat Domnia
de acum — spune ziarul — însă aceste două fapte: a întocmirii şcoalelor
prin toate satele şi desrobirea ţiganilor statului sînt singure care
vor face epohă, în istoria ţării" 24 .
Se prea poate apoi ca tocmai turburarea-provocată de complot să fi silit
trupa lui Pâly să-şi scurteze stagiunea bucureşteană. De fapt, Domnitorul
nu mai asistă la ultimele spectacole, deci nici la cel dat în cinstea lui 25 .
La întoarcere, trupa lui Pâly mai dă citeva spectacole la Braşov,
printre care şi Serbarea cimpenească a lui Heliade (ia 2 decembrie) 26 .
Iată cum s-a încheiat îndrăzneaţă iniţiativă a lui Pâly Elek! Ea venea
în momentul cînd teatrul de dincolo de Carpaţi intra într-o
.noua fază, prin instaurarea lui Negruzzi, Kogălniceanu şi Alecsandri la
conducerea teatrului din Iaşi. Bariţiu reproduce textual, cu multă satisfacţie,
înştiinţarea prin care cei trei directori îşi anunţă programul lor
revoluţionar 27 . Turneul lui Pâly, apoi această veste, cu siguranţă că a
crescut dorul după un teatru romînesc în Ardeal.
Cu toate că experienţa lui Pâly nu s-a soldat cu un cîştig material
deosebit, actorii maghiari nu renunţă la planul de a cîştiga simpatiile
şi, cu siguranţă, şi paralele spectatorilor romîni, cu reprezentarea unor
piese în limba romină.
Cea mai îndrăzneaţă iniţiativă de acest fel a fost a lui Farkas
din 1847.
lozsef,
Curierul Rominesc, nr. 79 din 9 octombrie 1840.
2 3
ibid. nr. 82 din 29. X. sub titlul Teatru. Complotul tui Filipescu e urmărit şi
2 4
comentat în mai multe numere ale Gaz. Transilvaniei.
In nota informativă din Honmuvesz, p. 753, Pâly aîirmă că, a doua zi după spectacolul
2 5
din 23 octombrie, Domnitorul a plecat la Craiova. La 24 octombrie s-au făcut
primele arestări în complotul Filipescu.
2 6
Orbân, op. cit., p. 218. Ardelenii cunoşteau „pastorala" lui Heliade încă din
Foae literară, nr. 26 din 1838, deci la un an după publicarea ei în Curier.
Gazeta Transilvaniei, nr. 32 din 4 sept. 1840 reproduce textual înştiinţarea
27
teatrală, prin care cei trei directori îşi anunţă programul.