1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

terne ale ţării şi dictarea politicii ei interne şi externe. Amestecul făţiş
şi grosolan al monopoliştilor străini în afacerile interne ale ţării noastre
rezultă şi din cazul „afacerea Skoda".
Reprezentantul uzinelor „Skoda" în Romînia, Seletzki, care s-a dove*
dit a fi un spion internaţional şi care a organizat o întreagă reţea de
spionaj în ţara noastră a condiţionat îndeplinirea obligaţiilor care decurgeau
pentru uzinele „Skoda" din convenţia incheiată cu guvernul naţional-ţărănist,
de acordarea de satisfacţii morale pentru toţi ofiţerii romîni
care şi-au trădat ţara, vînzînd secrete de stat acestuia. Cu un tupeu
demn de un reprezentant al rechinilor imperialişti Seletzki cerea: „să
am asigurarea 'din partea dvs., din partea comandamentului Corpului II
de Armată, din partea domnului ministru al armatei, că fapta acestor
ofiţeri (este vorba de ofiţerii romîni care au făcut spionaj în favoarea uzinelor
„Skoda" n.a.) nu va fi privită ca spionaj, nici nu va fi trecută în
foaia calificativă şi nici mutarea din garnizoana Bucureşti nu va fi determinată
de acest fapt" 34 . Astfel imperialiştii străini şi reprezentanţii lor
dictau guvernelor reacţionare şi trădătoare modul cum să aprecieze faptele
unor ofiţeri ai armatei române care îşi trădaseră ţara.
încălcarea suveranităţii Romîniei s-a accentuat şi mai mult in perioada
dictaturii carliste şi a celei antonesciene.
Pentru a abate atenţia poporului de la această politică trădătoare şi
ca urmare firească a acestei politici, guvernanţii burghezo-moşiereşti ai
Romîniei au dus o politică externă agresivă, de pregătire a războiului
anti-sovietic, ceea ce constituia un atentat direct la independenţa şi suveranitatea
poporului şi statului nostru.
Referindu-se la situaţia Romîniei in ce priveşte independenţa şi suveranitatea
ei, din timpul regimului burghezo-moşieresc, tovarăşul Gh.
Gheorghiu-Dej spune: „ .. . România burghezo-moşierească era obiect de
tîrguială in mîinile puterilor imperialiste, expusă oricând presiunilor şi
atacurilor acestora. Tratatele de alianţă cu puterile imperialiste nu însemnau
pentru Romînia altceva decît procedura prin care ea urma să fie
înrobită de aceste puteri.. ," 35 .
Odată cu proclamarea Republicii Populare Romîne, suveranitatea
ţării noastre a primit un nou conţinut, fiind vorba de suveranitatea poporului
muncitor, care a luptat şi a adus jertfe pentru cucerirea ei şi care
este hotărât s-o apere pînă la capăt. Prin aceasta suveranitatea României
s-a transformat dintr-o formulă juridică lipsită de conţinut, într-o realitate
de care trebuie să ţină seama, în primul rînd, vechii ei uzurpatori
imperialişti.
Dezvoltarea şi consolidarea independenţei şi suveranităţii noastre
naţionale a avut loc odată cu dezvoltarea şi consolidarea regimului nostru
de democraţie populară.
Tovarăşul V. M. Molotov arată că „ ... în urma zdrobirii fascismului
german, Romînia a căpătat posibilitatea de a-şi duce o politică independentă
şi de a stabili relaţiile sale cu alte state în conformitate cu intere-
34
35
Revista „Studii", nr. 4/1955, pp. 20—21.
Sánteia din 31 mai 1955, nr. 3297.