1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

ca după sistema scolasticească a altor înalte şcoli, să întrebuinţez toate
acelea care întipăresc în minţile tinerilor dreapta creştere, iubirea adevărului
şi propăşirea spre fericirea virtuţii".
La şcoala din Goleşti, Aron Florian a stat vreo 4 ani: din 1826
pînă în 1830. La 31 martie 1830, făcea examenul de sîîrşit de an. De
aici el trecu, în cursul aceluiaşi an, la Craiova ca „profesor de istorie
universală, supleant de ritorică şi inspector al şcolii centrale", unde nu
stătu decît doi ani. Bariţ, prietenul lui, ne spune că Alexandru Ghica,
domnul regulamentar, 1-a. luat pe Aron Florian de la bătrînul logofăt
Dinicu Golescu, fără voia lui şi 1-a dus la Craiova pentru înfiinţarea colegiului
de aici 4 . Conform prevederilor Regulamentului Organic, urmau
să se înfiinţeze o serie de şcoli în tot principatul şi, în primul rînd, gimnazii
în centrele mai importante cum era, Craiova. Dar afirmaţia lui
Bariţ nu o putem considera valabilă decît probabil pentru mutarea lui
din Craiova la Bucureşti şi nici aceasta în calitatea sa de domn, deoarece
Alexandru Ghica ocupă tronul Ţării Româneşti abia în 1834. Oricum
ar sta lucrurile, un fapt este cert: rezultatele obţinute, munca şi
priceperea lui l-au impus atenţiei domnitorului. In august 1833, Aron
Florian este profesor la Colegiul Sf. Sava din Bucureşti 5 , iar prin iulie
1832 el mai era încă la Craiova.
Ca profesor la Colegiul Sf. Sava din Bucureşti, Aron Florian predă
tot istoria universală, la clasele V şi VI, umaniore. In 1847 este numit,
alături de Laurian şi I. Maiorescu, revizor şcolar al şcolilor din judeţele:
Ilfov, Dîmboviţa, Muscel, Argeş, Olt şi Teleorman 6 . In anul următor,
însă, 1848, Aron Florian este scos din învăţămînt împreună cu alţi
dascăli ardeleni, pentru că a luat parte la revoluţie şi urmărit. „Departamentul
[Credinţei], spune documentul, luînd în consideraţie îndeletnicirile
ce-au avut profesorii de prin şcolile principatului, s-a văzut că profesorii
ce prin alăturata listă se însemnează, aflîndu-se Transilvăneni, în
loc să se mărginească a preda şcolarilor moralul şi învăţăturile trebuincioase,
s-au abătut din datorii cu luare de parte la cauza revoluţiei, întrebuinţînd
propaganda; prin urmare, Departamentul pentru o asemenea
faptă ce a adus turburări îndeobşte, chibzuieşte a se îndepărta din posturile
ce au ocupat aceşti profesori şi a se orîndui în locu-le Romîni pămînteni...
care să nu poată fi abătuţi din creştineasca datorie a omului" 7 .
In urma înnăbuşirii revoluţiei, Aron Florian trece în Ardeal, la Sibiu.
Aici, după înfiinţarea „Comitetului Naţional Romîn", pe care ţărănimea
începe a-1 considera ca pe un „guvern romînesc", atunci cînd la acest
Comitet sau „guvern" încep să curgă tot mai mult suplicile celor asupriţi
spre a li se face dreptate, cînd îndatoririle Comitetului creşteau din
zi în zi, iar unii dintre membrii lui erau ocupaţi cu tot felul de atribuţiuni
şi trebuiau să alerge în toate părţile, „Comitetul Naţional Romîn", spre
4
5
6
7
Gh. Bariţ, Părţi alese din Istoria Transilvaniei, voi. II, Sibiu, 1890, p. 564.
Şt. Pop. Colegiul Sf. Sava din Bucureşti, în Boabe de grlu, Bucureşti 1933, p. 399
V. A. Ureche, Istoria Şcoalelor, voi. II, Bucureşti 1892, p. 317.
Anul 1848, Documente, voi. V. p. 158—159